20 martie – Ziua Mondială a Vrăbiilor

Vrăbiile au fost văzute ca dăunător și ucise cu miile. Au fost ucise și doar pentru a fi mâncate. Mai nou, numerele lor sunt în scădere din cauza agriculturii intensive.

De ce 20 martie și de ce să ocrotim tocmai vrabia?
Ideea s-a născut în India în urma observării scăderii numărului de vrăbii. A fost celebrată pentru prima dată în 2010 în India și în câteva țări prin concursuri, campanii de educare a publicului și interviuri oferite mass media. Acum peste 50 de țări organizează în această zi evenimente dedicate vrăbiilor.

În România trăiesc trei specii de vrăbii: vrabia de casă (Passer domesticus), vrabia de câmp (Passer montanus) și vrabia negricioasă (Passer hispaniolensis). În timp ce vrabia negricioasă poate fi întâlnită în Lunca Dunării, vrabia de casă și vrabia de câmp sunt specii comune în toată țara, pot fi observate și în localități. Se deosebesc pe baza petei maronii de pe obraz, caracteristică vrăbiilor de câmp. Spre deosebire de vrăbiile de câmp, masculii vrăbiilor de casă se pot diferenția de femele pe baza coloritului: astfel,  partea superioară a capului masculilor este gri, iar cea a femelelor maronie. Vrăbiile trăiesc în colonii de câte 20-30 de indivizi, sunt relativ sedentare, rareori se deplasează pe o distanță mult mai mare de un kilometru. Deși pe baza formei ciocului intră în categoria granivorelor, în perioada de reproducere vrăbiile se hrănesc și își hrănesc puii cu insecte și larve de insecte.

Populația vrăbiilor de casă din România este în declin.

Mai multe detalii interesante aici.

Foto: vrabie de câmp (Passer montanus) surprinsă de Lidia Maria Pantiru