Banca Populară „Ion Creangă” Humuleşti (1901- 1946)

 În istoria Târgului Neamţ şi a vieţii economico-financiare a acestuia, un loc aparte îl ocupă istoria Băncii populare din Humuleşti, creaţia unui pedagog, Neculai Bancea, care şi-a dedicat întreaga viaţă slujirii comunităţii.

Banca a fost înfiinţată în 1901, însă oficial în acte, în februarie 1902 şi a funcţionat până în 1946.

Învăţătorul Neculai Bancea a fost din 1902, după preotul Ioan Posa, cel mai longeviv preşedinte al acestei instituţii. I-a urmat preotul Ioan Petrescu, învăţătorul Ioan Savinescu, ţăranul Neculai Simion Cosma şi preotul Constantin Cosma.

În 1932, cu prilejul aniversării a 30  de la înfiinţare, Banca era condusă exclusiv de ţărani-cooperatori: N. I. Cosma-preşedinte; Ioan Grigorescu-vicepreşedinte; Dumitru Oşlobanu-contabil; Chiriac Apetrii-agent urmărire şi Dumitru Cojocaru, Gheorghe Cucoş, Constantin Andruşcă şi Ioan Andriescu membri.

În timpul mandatului de 10 ani a lui Ioan Savinescu, s-a înfiinţat secţia de ajutor social/asigurare, prin care membrii primeau ajutor în caz de nenorociri dar şi sprijin financiar pentru elevii meritoşi care doreau să-şi continue studiile.  Banca a oragnizat şi susţinut financiar activităţile dedicate marelui povestitor. Invalizii de război, văduvele  şi copii săraci au fost ajutaţi din fondurile băncii. În timpul Primul Război Mondial, Banca a distribuit sătenilor făină şi alimente, încălţăminte şi haine.

În 1928, capitalul băncii a fost majorat de la 400000 de lei la 1200000 de lei, iar împrumutul făcut la stat prin federala judeţeană în valoare de 2000000 de lei, a fost restituit, astfel că, în 1938, Banca era cea mai de seamă instituţie financiară din zonă. Banca nu a avut un sediu propriu, ocupând diferite case din sat. La început casa lui Pavel Oceanu de pe strada Mănăstrii (actuala Ion Creangă), apoi casa Zamfirei Săndescu de pe stada 30 Decembrie (actuala Mihail Sadoveanu), a urmat apoi casele lui Toma Cojocaru si Ioan Niculescu.

În anul întemeierii, Banca populară a avut 34 de membri cu un capital social vărsat de 220,50 lei. La 16 martie 1906, instituţia avea 230 de membri şi un capital vărsat de 18535,75 lei.

În 1947, după 45 de ani de funcţionare, Banca avea 1050 de membri, şi 1000000 de lei capital social.  Consiliul Băncii care în 1947 a semnat actele de preluare a acesteia  (şi cei 7000 de lei din casă), către Banca de Stat Târgu Neamţ, era format din: Neculai Bancea-preşedinte; Chiriac Apetrii-casier; Ioan Niculescu-contabil; Ioan Tănăsescu, Ioan Andruşcă şi Dumitru Cojocaru, membri.

Prof. Emanuel Bălan

Sursa: Mircea Ispir, Humuleşti-Ion Creangă.Monografie, vol. 3, Humuleşti-Bucureşti, 1936-1966, exemplar dactilografiat.