Căile ferate forestiere din zona Neamțului (II)

În prima parte am adus în atenție istoria căii ferate forestiere Pipirig, iar astăzi, în ultima parte a materialului, vom vorbi despre calea ferată forestieră de la Crăcăoani.

Istoria căi ferate a început la 1880, când s-a construit Fabrica de Cherestea de la Cracăul Negru, care urma să prelucreze lemnul din pădurile de pe Valea Cracăului Negru, Cracăului Alb, Boulețul Mic și Boulețul Mare. Pentru a putea transporta buștenii, fabrica a construit între anii 1888-1891, calea ferată Crăcăoani, în lungime de 29 de km, pe un ecartament de 760/800 mm și cu șine din lemn. Traseele erau dispuse astfel:

-Magazia-Valea Cracăului-Vaca-13 km;

-Mitocul Bălan-Valea Boulețului Mic-6 km;

-Magazia-Cracăul Negru-Valea Cracăului Negru-9 km;

-Valea Boulețului Mare-1 km;

În anul 1948, linia a fost naționalizată și trecută în administrarea IFET Piatra Neamț, care între anii 1950-1953, a schimbat ecartamentul liniei, de la 800 mm , la 760 mm și a desființat o porțiune de 11 km, dezafectată până în anul 1956. Astfel au rămas funcționale doar linia de pe Valea Cracăului Negru de 9 km, de pe Valea Boulețului Mare și Valea Boulețului Mic, ambele de 1 km fiecare. Desființarea acestor linii s-a produs treptat între anii 1959-1962.

Modelul de locomotivă folosită a fost 762210 Henschel 1910.

În județul Neamț au mai existat încă  de la Bicaz de 42,6 km, Borca de 25,5 km, Tarcău de 84 km, Cuejdiu, de 24 km și Roznov de 99,1 km, ultima care a rezistat până în 1992.

În numărul următor vom aduce în atenția istoricul construirii căii ferate Târgu Neamț-Pașcani, de la primele încercări de la sfârșitul secolului al XIX-lea, până la inaugurarea acesteia din decembrie 1986.

prof. Emanuel Bălan