De vorbă cu dr. Dorin Nicola, director interimar al Complexului Muzeal Județean Neamț

Pentru Complexul Muzeal Județean (CMJ) Neamț, 2017  a fost un an plin de activități și proiecte interesante, concepute pentru publicul adult, dar mai ales pentru cel tânâr.

Am stat de vorbă cu Dr. Dorin Nicola, director/ manager interimar al instituției, pentru a afla mai multe despre activitățile desfășurate în cadrul muzeelor din Neamț în acest an, dar şi despre strategia prin care se încearcă creșterea numărului de vizitatori.

R: Care au fost principalele activități desfășurate în acest an de Complexul Muzeal Județean Neamț? 

Dr. Dorin Nicola: Complexul Muzeal Județean Neamț, înființat în anul 1978, are în componența sa 16 unități distincte care dețin un patrimoniu de peste 359.000 de piese muzeale inventariate (arheologie, istorie, artă, memorialistică, etnografie, științe naturale etc.), cca. 45.000 de obiecte arheologice în curs de prelucrare și evaluare și 24 de imobile. Principalele sale atribuții constau în coordonarea, îndrumarea și controlul activității unităților și secțiilor, care au ca obiective gestionarea, evidența, conservarea, cercetarea și valorificarea științifică a patrimoniului imobil și mobil deținut, organizarea de expoziții și acțiuni culturale specifice, îndrumarea publicului vizitator etc.

Cele patru secții muzeale din Piatra Neamț, Roman și Târgu Neamț, laboratorul de restaurare-conservare de pe lângă Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț și Centrul International de Cercetare a Culturii Cucuteni sunt în prezent deservite de un număr total de 101 posturi, din care 11 de conducere, 61 tehnic economic și 29 muncitori și supraveghetori.

În anul care tocmai se apropie de final Complexul Muzeal Județean Neamț a desfășurat activități culturale, științifice și de cercetare, prin specialiștii proprii sau în colaborare cu alte instituții de cultură din județ, din țară și străinătate, a asigurat îndrumarea vizitatorilor la toate unitățile muzeale deschise pentru public, atât pentru expozițiile permanente, cât si pentru cele temporare și a încercat să răspundă cât mai eficient normelor academice, legislației în vigoare precum și obiectivelor strategice trasate la nivel național de viziunea de dezvoltare durabilă în domeniul cultural.

Principalele activități planificate pentru anul în curs au vizat actualizarea expozițiilor permanente, îndrumarea vizitatorilor, organizarea de expoziții temporare, sesiuni, simpozioane, colocvii, desfășurarea cercetării științifice prin săpături arheologice sistematice, supravegheri arheologice la proiecte de investiții, cercetări arheologice cu caracter preventiv, prelucrarea materialului arheologic, colectarea de materiale geologice, paleontologice și biologice, studiu în arhive și biblioteci, realizarea și editarea unor volume de specialitate, derularea unor activități cu caracter promoțional, asigurarea protecției patrimoniului, gestiunea și evidența patrimoniului, realizarea planului de venituri extrabugetare și asigurarea pregătirii profesionale a angajaților.

S-a acordat o atenție mult mai mare derulării proiectelor de Educație muzeală, prin Ateliere pedagogice cu tema „Evul mediu recompus”, prin inițiativa de implementare a proiectului ”Museum SC(h)OOL” (evaluarea și studierea colecțiilor muzeale școlare), prin continuarea și extinderea ariei de aplicare a proiectelor de educație muzeală de tipul ateliere pedagogice cu tema „Muzee și Școli” ”Voluntari în muzee” derulate de specialiștii instituției noastre la unități de învățământ și muzee (Neamț, Bacău, Galați, Iași), în paralel cu demersurile de a deschide punți între muzee și școli (prin organizarea de concursuri școlare și ateliere experimentale) spre a facilita cunoașterea patrimoniului cultural național, mai ales prin intermediul atelierelor de arheologie experimentală.

S-au organizat întâlniri și discuții cu factorii de decizie la nivelul instituțiilor de cultură din județ, așa cum a fost Masa rotundă Protecția patrimoniului cultural – Aspecte legislative, în colaborare cu Direcția Județeană pentru Cultură Neamț și Inspectoratul Județean de Poliție Neamț – Poliția de Patrimoniu. În același context s-a desfășurat Masa rotundă Tendințe actuale în managementul muzeal. Probleme de sistem și perspective, care a reunit la Piatra-Neamț manageri de instituții muzeale și promotori culturali din întreaga țară sau Masa rotundă – Vocația libertății. Forme de disidență în România anilor 1970-1980, care i-a avut drept invitați pe Ana-Maria Cătănuş, cercetător în cadrul Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Academia Română și Igor Cașu, director (fondator) al Centrului pentru Studierea Totalitarismului de la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova.

De un real interes s-au bucurat proiecte expoziționale precum expoziția temporară – Portrete în istorie, organizată în sala de expoziții temporare a Muzeului de Istorie și Arheologie Piatra Neamț în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a României, expoziție temporară Ciocnirea Civilizațiilor. Războaiele daco-romane ilustrate în machete, realizată în colaborare cu Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Itinerarea expoziției “Pești fosili oligoceni din Piatra Neamț, Romania” în cadrul expoziției internaționale “First Solnhofen Exbition of scientific fossils” organizată de Muzeul din Solnhofen, Germania, expoziția temporară – Comorile Peleșului, expoziție organizată în colaborare cu Muzeul Național Peleș, precum și Expoziția temporară – 40 de ani de la greva minerilor din Valea Jiului, expoziție organizată în colaborare cu Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securității.

Cercetările arheologice interdisciplinare neinvazive asupra unor situri neo-eneolitice și medievale de referință din județul Neamț care au fost realizate de către specialiștii colectivului de cercetare ai instituției noastre în colaborare cu Universitatea din Rzeszow, Universitatea din Regensburg și Universitatea din Erlangen-Nurnberg au oferit rezultate deosebite, aduse la cunoștința celor interesați în cadrul unui colocviu științific de înaltă ținută, manifestare găzduită în cadrul Muzeului de Artă Eneolitică Cucuteni, Primul Muzeu Cucuteni din România.

Momentele aniversare de peste an s-au concretizat în manifestări precum Aniversarea: Ion Creangă – 180 de ani de la naștere (1 martie 2017), Muzeul Memorial „Ion Creanga” Humulești; Simpozionul: Ziua Orașului Roman (30 martie – 625 de ani de la prima atestare documentară) Muzeul de Istorie Roman; Simpozionul – Zilele “Calistrat Hogaș” – 170 de ani de la naștere. Călătoria ca temă literară (19 aprilie 2017) la Muzeul Memorial ”Calistrat Hogaș”, Piatra Neamț; Expoziția temporară – 140 de ani de la proclamarea Independenței de Stat a României, expoziție organizată în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a României, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, Serviciul Județean Neamț al Arhivelor Naționale, mai-iunie 2017 la Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț; Simpozionul – Evocarea unor personalități nemțene (Gheorghe Verşescu, V. Gheorghiu, Leon Bogdan, Manuel Halunga, G.T. Kirileanu, Dimitri Lalu, Lascăr A. Vorel), 24 iunie 2017 la Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț; Expoziția temporară: Muzeul de Istorie Roman – 60 de ani. Șantiere arheologice în obiecte și imagini, septembrie 2017; Simpozionul – Zilele “Calistrat Hogaș” – 100 de ani de la moarte – Amintirea profesorului și scriitorului Calistrat Hogaș, septembrie 2017; Simpozionul: 55 de ani de la înființarea Muzeului de Științele Naturii Roman, 15 octombrie 2017.

Pentru promovarea tradițiilor și portului popular s-au derulat la Muzeul de Etnografie din Piatra Neamț activități cu mare impact la public precum Mărțișorul și Baba Dochia (1 martie 2017), Obiceiuri din Postul Paștelui (5 aprilie 2017), Organizarea Festivalului de Artă Populară ”Lada cu zestre”, ed. a XII-a, 1-3 iunie 2017; la Tg. Neamț – Conferința – Turismul cultural – o realitate și o necesitate pentru județul Neamț (aprilie 2017), la Muzeul de Istorie și Etnografie, Colocviul: Muzeele – repere în peisajul turistic (8 – 9 aprilie 2017), manifestarea Poftiți la șezătoare … acasă la Creangă! Ediția a III-a (18 mai 2017), la Muzeul Memorial ”Ion Creangă” Humulești, Expoziția temporară: Ia – emblemă a costumului tradițional (iulie – august 2017) la Muzeul de Istorie și Etnografie Tg. Neamț, iar la Roman – Simpozionul/expoziție temporară: Periplu prin istorie în opinci și cu suman (24 februarie – 30 aprilie 2017) expoziție temporară la Muzeul de Istorie Roman; Colocviul/expoziție temporară: Lemnul – de la meșteșug la artă (23 noiembrie – 31 decembrie 2017).

Anul acesta a fost sărbătorită Ziua Internațională a Muzeelor – prin simpozioane, prezentări de carte, programe artistice (17-18 mai) la Muzeul de Istorie si Arheologie Piatra-Neamț, Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț, Muzeul de Istorie Roman, programul de vizitare fiind prelungit până la orele 24 (la Piatra-Neamț) cu ocazia Nopții Muzeelor.

Manifestările organizate de Complexul Muzeal Județean Neamț pentru Ziua Internațională a Muzeelor (18 mai) și Noaptea Muzeelor (20 mai) au vizat: La Piatra-Neamț, în 18 mai, la Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț, deschiderea expoziției temporare Muzee și școli; în 20 mai, la Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni – vernisajul expoziției temporare: Patrimoniul cucutenian din Subcarpații Moldovei; în paralel la Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț pe tot parcursul zilei s-au desfășurat spectacole în cadrul proiectului Muzeul Iluziilor (primul proiect de acest gen organizat în România); au putut fi vizionate expozițiile temporare: Mihail Kogălniceanu, artizan al Independenței României și expoziția de artă plastică Tabuuri și prejudecăți reprezentate în artă (organizată în colaborare cu Asociația Centrul de Excelență în Dezvoltare Personală Solomon – expunerile aparținând unor elevi ai Liceului de Arte Plastice Hans Mattis Teutsch Brașov și ai Liceului de Arte Victor Brauner Piatra-Neamț).
Pe 20 mai, cu ocazia manifestării Noaptea Muzeelor, programul de vizitare a fost stabilit în intervalul orar 14.00-24.00 pentru unitățile muzeale din Piatra-Neamț și Roman, vizitarea unităților muzeale fiind gratuită, iar la Muzeul de Istorie și Etnografie Tg. Neamț, în continuarea acestei manifestări, a avut loc Sesiunea științifică națională: Fortificații în zona est-carpatică. Din Preistorie până în Evul Mediu (27 – 28 mai 2017).

Cu ocazia Zilelor Orașului Piatra-Neamț, pe 24 iunie, în perimetrul Ansamblului istoric Curtea Domnească Piatra Neamț a avut loc Vernisajul expoziției permanente a Muzeului Curtea Domnească (Pivnița 1), redat circuitului turistic după reabilitarea monumentului.

Cu ocazia Zilelor Cetății Neamț și a Festivalului medieval MedievArtFest au avut loc spectacole susținute de Ordinul Cavalerii Cetăților Țării Bârsei și Compania Ursului Brun (tir cu arcul, demonstrații de luptă în echipament medieval), expoziții de armuri și de arme, concerte de muzică clasică și medievală, un Târg de carte: Muzeul Cetatea Neamț și Muzeul Memorial ”Ion Creangă” Humulești (cu participarea editurilor nemțene), lansări de volume, simpozioane și expoziții de artă plastică.

Continuând pe linia acestor manifestări din domeniul artelor frumoase trebuie precizat că instituția noastră a derulat cu sprijinul artiștilor plastici contemporani, mare parte dintre aceștia membri ai Uniunii Artiștilor Plastici din România – filiala Neamț, dar nu numai, o serie de manifestări expoziționale importante, precum expoziția temporară: Retrospectiva Iulia Hălăucescu (1924 – 2007), (5 iulie – 31 august 2017) la Muzeul de Artă Roman, expoziția de grup Tabăra artiștilor plastici nemțeni (15 septembrie – 14 octombrie 2017) la Galeriile de Artă „Lascăr Vorel” Piatra-Neamț; Expoziția de pictură Eduardo Diez (dedicată aniversării Zilei Hispanității), (10 octombrie – 1 noiembrie 2017) în Sala “Iulia Hălăucescu” la Muzeul de Artă Piatra-Neamț, culminând cu succesul deosebit pe care l-a avut Bienala Națională de Artă Plastică „Lascăr Vorel”, ediția a XIV-a, 15 noiembrie – 31 decembrie 2017, la care au participat mai mult de 177 de artiști plastici care au expus lucrări de pictură, sculptură și grafică în Sala „Iulia Hălăucescu” și sala de la mansardă a Muzeului de Artă Piatra-Neamț.

Proiectele culturale de final de an privesc manifestări legate de Obiceiuri din Postul Crăciunului: (29 noiembrie 2017), la Muzeul de Etnografie Piatra-Neamț, Simpozion – 1 Decembrie 1918 – Ziua Națională a României (1 decembrie 2017) la Muzeul de Istorie și Arheologie, Colocviul – Ocupațiile femeii între tradiție și modernitate (6 decembrie 2017) la Muzeul de Istorie Roman, organizarea Expoziției temporare – Regele Ferdinand I – Suveranul României Mari (expoziție organizată în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a României și Serviciul Județean Neamț al Arhivelor Naționale), în decembrie 2017 la sala de expoziții temporare a Muzeului de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț, organizarea în parteneriat cu Consiliul Județean Neamț, Primăria și Consiliul Local Tg. Neamț și Fundația Culturală ”Ion Creangă” Tg. Neamț a Zilelor „Ion Creangă” , ediția XLVIII, expoziția temporară – Sub cer străin. Locuitorii Lituaniei în locurile şi lagărele de exil din URSS. Anii 1940-1958 – expoziție organizată în colaborare cu Ambasada Republicii Lituania (14 dec. 2017-15 ian. 2018), precum și o nouă expoziție gen Planetariu Mobil (noiembrie-decembrie 2017) la Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț (ediție dedicată prezentării eclipselor).

R: Ca director, care ar fi greutățile pe care le întâmpinați în derularea unui proiect? 

Dr. Dorin Nicola: În rândul dificultăților cu care ne putem confrunta în derularea unui proiect cultural putem enumera: suprapunerea unor evenimente culturale organizate simultan de alte instituții culturale; concurența cu alte entități care dispun de bugete mari pentru captarea atenției potențialilor beneficiari ai activității muzeale și care, cel puțin în ultimii ani, au copiat numeroase activități ale muzeelor pe care însă le-au promovat agresiv; criza economică care duce la tendința alocării unor sume tot mai mici pentru satisfacerea nevoilor culturale; aportul mass-mediei, internetului și platformelor de socializare on-line la creșterea posibilităților de divertisment/recreere și petrecere a timpului liber în rândul tinerilor; scăderea motivației posibililor angajați pentru munca în muzeu, datorată salarizării mediocre (ne-atractive) ca urmare a perturbărilor apărute în sistemul de valori ale societății; scăderea interesului absolvenților de învățământ superior pentru meseria de muzeograf/arheolog/cercetător științific, ca urmare a nivelului scăzut al salariilor din acest domeniu și lista ar putea continua încă.

R:  Care este strategia prin care încercați să creșteți numărul de vizitatori în muzeele din Neamț și care muzeu este, din punctul dumneavoastră de vedere, cel mai puțin pus în valoare și din ce motive? 

Dr. Dorin Nicola: Oferta muzeelor din subordinea Complexului Muzeal Județean Neamț este una variată, serviciile pe care le pun la dispoziția vizitatorilor fiind de cele mai multe ori strâns legate de patrimoniul pe care îl administrează. Cel mai frecvent produs/serviciu pe care îl realizează îl reprezintă expozițiile, permanente sau temporare, prin care este facilitat accesul la colecțiile muzeale specifice cu scopul de a transmite cele mai relevante informații referitoare la domeniul de activitate al unei unități muzeale, pe baza unui mesaj coerent adresat consumatorului de cultură muzeală.

În general, expoziția permanentă a unui muzeu are un caracter și un mesaj în principal educativ, care își propune să faciliteze accesul publicului larg la cultură, dat fiind rolul muzeului în cadrul societății și a comunității la care se raportează, caracterul deschis fiind accentuat de tendința permanentă de împrospătare și actualizare a modului de punere în scenă a mesajului/discursului public pe care personalul muzeelor îl adresează celor care vizitează, astfel încât să justifice activitatea de cercetare, conservare, restaurare și punere în valoare a patrimoniului cultural din colecțiile muzeale ale județului Neamț.

Pentru ca managerul și oferta sa să se situeze în plaja de consum a vizitatorului actual trebuie să se apeleze la acele teme care nu țin numai de conținutul exclusiv al colecției muzeale specifice unei unități, dar și de evenimentele, ideile și tendințele culturale care animă/preocupă societatea contemporană. Odată stabilită tematica și alese mijloacele de expunere pentru punerea cât mai atractivă în scenă a mesajului expozițional, trebuie să știm cărui tip de public ne adresăm și cum îi satisfacem nivelul de așteptări.

S-a dovedit, mai ales în ultimul deceniu, că o expoziție adresată exclusiv unui anumit tip de public beneficiază de un număr redus de vizitatori, receptori ai mesajului intenționat, motiv pentru care abordarea noastră trebuie să fie una interdisciplinară, prin intermediul căreia să găsim puncte de interes comun cu o gamă mult mai largă de vizitatori, cu pregătire, motivație și niveluri de așteptări din cele mai diverse.

Studiile privind vizitatorii unui muzeu pot da sugestii în legătură cu noi teme pentru expoziții și programe publice, cu privire la noi abordări ale unor programe educaționale, referitoare la oferirea unor servicii suplimentare sau cu privire la mai buna funcționare a spațiilor publice ale muzeului. Toate acestea fac muzeul mai atractiv, duc la creșterea numărului de vizitatori, chiar la diversificarea tipologiei acestuia și la mai buna satisfacere a lor.

Complexul Muzeal Județean Neamț urmărește prin acțiunile sale să includă atât muzeele subordonate, cât și colecțiile muzeale administrate în ansambluri culturale vaste care să permită constituirea unor poli de atracție pentru vizitatorii de pe plan local și pentru turiști, care să beneficieze nu doar de serviciile culturale oferite în sensul punerii în valoare a patrimoniului cultural ci și de creația culturală curentă. Nu putem așadar disocia întregul complex muzeal în fracțiuni asupra cărora să emitem judecăți de valoare, ci trebuie să privim unitățile sale componente ca factori emergenți de interes și plus valoare pentru derularea cu eficiență a misiunii pe care o are de îndeplinit muzeul.

R: În curând vom intra în anul 2018. Aveți schițat un program al evenimentelor pentru anul viitor? Mai exact, la ce să se aștepte publicul nemțean? 

Dr. Dorin Nicola: Acțiunile/proiectele/manifestările propuse de Complexul Muzeal Județean Neamț în vederea marcării Centenarului Marelui Război Mondial și al Marii Uniri au ca obiectiv realizarea unui volum care să atragă atenția asupra participării județului Neamț la primul război mondial și contribuția ținutului nostru la realizarea Marii Uniri. Volumul va reuni studii legate de participarea ținutului Neamț la primul război mondial, descrierea situației orașului Piatra-Neamț și a principalelor localități în perioada 1916-1918, reacția populației și a autorităților locale și județene la marile evenimente ale războiului, contribuția nemțenilor la realizarea Marii Uniri, prezentarea monumentelor închinate eroilor primului război mondial din județul Neamț.

Valorificând trecutul istoric intenționăm să punctăm totodată și rolul pe care Bicazul, domeniu al Coroanei, l-a avut în vara anului 1918, atunci când familia regală a României, refugiată la Iași începând cu luna decembrie 1916, a locuit la Palatul regal de pe Valea Bistriței, prin ridicarea unui monument comemorativ (troiță) în cinstea reginei Maria, Suverana României Mari, cu atât mai mult cu cât marele istoric Nicolae Iorga, în calitate de președinte al Comisiei Monumentelor Istorice, a pus la 14 septembrie 1939, în Poiana Crivaia – Tarcău, piatra fundamentală pentru Mănăstirea Maica Domnului a tuturor Mângâierilor, monument care urma să fie închinat Reginei Maria. Împlinirea a 80 de ani de la moartea Reginei Maria, la 18 iulie 2018, oferă prilejul unei reparații istorice, știut fiind faptul că dispariția lui Nicolae Iorga și instaurarea regimului de factură totalitară au stopat aceste lăudabile și obligatorii inițiative ale contemporanilor Suveranei României Mari.

În același context ne propunem organizarea unei expoziții temporare Simboluri regale ale Marii Uniri, în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul National Peleș. Expoziția va aduce în fața publicului nemțean coroana purtată de regina Maria la Încoronarea sa ca Suverană a României Mari, buzduganul Regelui Ferdinand I și mantiile regale de la Încoronare.

articol preluat de la ZiarPiatraNeamț.RO