Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de confidentialitate si protectia datelor. Click aici pentru detalii.
Search
luni 17 decembrie 2018
  • :
  • :

„FATA CU CHITARA”, de Vasile Apopei

Fată cu chitara, ce-aduci mângâiere

Alungă cu-a ta voce, valul de durere.

Să ai vocea caldă, cât o fi pământul,

Cât o curge ploaia, cât o bate vântul.

 

De ai zile rele, sau ai zile bune,

Mâna ta gingașă să ți-o lași pe strune.

Frunte ridicată, ochi precum căința,

Din adânc de suflet, tu muți suferința.

 

Pe măsura-n care harul ți-i mai mare

Cu atâta locul ți-i mai ‘nalt sub soare.

In deșertul lumii, între zi și noapte,

Fă ca și artistul mereu să încape.

 

Că de bun ce este, pentru alții nu-i,

Căci nu-i văd figura, ci doar umbra lui.

Frumoasă, suavă, ‘naltă și subțire

Tu pentru bunici ești o fericire.

 

Orice ai compune, oriunde te-ai duce

Pentru-ai tăi bunici, ești PRINȚESA DULCE.

Fată cu chitara, cântă cum ți-e placul

Căci cu a ta voce, le-aduci la toți leacul.

Vasile Apopei

Această poezie o dedic nepoatei mele, MĂLINA GABRIELA.




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *