Haiducii din Ținutul Neamțului: Banda fraților Baltă (partea a doua)
În decurs de doi ani şi jumătate, din primăvara anului 1942 şi până la 10 septembrie 1945, banda fraților Baltă a săvărșit 15 tâlhării, 2 crime de tâlhărie, 4 furturi calificate, conform unui document al Curţii Marţiale de la Iaşi.
Din documentele de arhivă reiese că în vara anului 1945, banda număra aproape 30 de persoane, dintre care mai mulți dezertori și fugari. Pe 23 iulie 1945, are loc o confruntare cu jandarmii în zona schitului Sihla, iar pe 7 august a avut loc o nouă confruntare la locul numit „Scaune”, lângă mănăstirea Agapia cu banda condusă de Dumitru Negrescu (se pare că la acea dată cei doi frați Dumitru și Nicolae conduceau grupări separate, existând deci două bande Baltă).
O nouă confruntare violentă are loc într-o pădure lângă Bălţăteşti, la 10 august 1945, când a fost împușcat mortal Nicolae Baltă, o lovitură pentru frații Baltă, dar jafurile nu se opresc aici. În noaptea de 30/31 august sunt prădați pe dealul Humuleștiului doi negustori evrei, iar la 2 septembrie în locul La Cerbărie i se ia unui evreu banii și pistolul, fiind jefuit apoi de alimente schitul Pocrov. Pe Dealul Petru Vodă sunt atacate două camioane rusești, dar fără succes. Banda lui Constantin Baltă va acționa mai mult pe Valea Muntelui, în timp ce Dumitru Baltă rămas cu Maria Cozma (îi devenise între timp soție), va ataca mai rar.
Însă, în noaptea de 21/22 septembrie, cele două bande compuse din 9 membri vor ataca Mănăstirea Neamț cu scopul de a o jefui, fără rezultat. Întâmpină rezistența unor călugări conduși de starețul Vladimir Muscă, care aveau alături mai mulți jandarmi de la postul de jandarmi Mănăstirea Neamț.
Pe Valea Muntelui, banda Baltă continuă acțiunile jefuind pe crâșmarul evreu Aizic Tanentap din Fărcașa, prădând stânele din Pârvu și Pipirig, atacând mănăstirile Almaș, Procov, jefuind pe notarul din Galu sau furând banii din caseria Administrației Domeniilor Coroanei Borca, aproximativ 7 milioane de lei- banii muncitorilor.
În ziua de 28 octombrie 1945, Banda lui Constantin Baltă este surprinsă de un grup de jandarmi condus de plutonierul Luca Craus din Tîrgu Neamț, la Sabasa. După un schimb de focuri, Constantin Baltă este împușcat în cap, iar Iosif Păscuță este prins de jandarmi. Ceilalți, Mihuș, Negrea și Elena Lupu s-au predat după patru zile la Farcașa. Astfel se încheia epopeea lui Constantin Baltă.
Situaţia devenise dramatică şi pentru Dumitru Baltă pe care se pusese un premiu însemnat (20.000 de lei).
În noiembrie 1945, se predau autorităților Constantin Cilibu, Alexandru Cozma și Aneta Cilibu. În aprilie 1946, Dumitru Baltă, împreună cu cei care i-au rămas fideli, au săvărșit mai multe jafuri la diverși săteni din comuna Gârcina, de unde au furat alimente și haine. În iunie, jefuiesc călugării de la Secu iar pe 18 iulie, au furat de la stâna mănăstirii Secu 70 de kilograme de brânză. La 25 august avocatul bucureștean Luca Stroici aflat în excursie pe la mănăstiri este atacat de Dumitru Baltă și deposedat de ceas. În septembrie fură de la Sihăstria câteva zeci de kilograme de cartofi, iar la 22 septembrie încearcă jefuirea schitului Vovidenia. Este momentul când bandei i se alătură Petre, pe care Maria Cozma nu l-a vrut, simțind parcă pericolul, acesta fiind locotenent de miliţie infiltrat în bandă.
În ziua de Sf. Dimitrie 1946, Dumitru pleca alături de Petre să dea o lovitură, el cu puşcă, Petre doar cu un baltag. La trecerea peste apa Cuejdiului, Petre l-a lovit cu baltagul pe la spate, în dosul capului, puternic, încât abia i se mai ţinea capul de trup. Pentru înmormântarea sa (în cimitirul bisericii vechi din Negrești), șeful de post din Bodești-Precista a dat 5000 de lei.
Maria Cozma a fost judecată și condamnată la doi ani și jumătate, fiind eliberată pentru bună purtare, la 6 august 1948. S-a căsătorit cu un gospodar din Tazlău, împreună cu care a avut trei fete. Se încheie astfel epopeea ultimilor tâlhari sau haiduci din zona Neamțului.
Așa încheiem și noi serialul dedicat haiducilor din Ținutul Neamțului, o parte din istoria acestor locuri.
Vom continua să prezentăm aspecte ale istoria târgului și zonei pentru a aduce în atenția cititorilor aspecte mai puțin știute sau personaje uitate cu o contribuție importantă la dezvoltarea zonei.
Prof. Emanuel Bălan
*surse:
Ardealeanu C. Chetronia, Societatea Scriitorilor Militari, București, 2005;
„Flacăraˮ, an III, nr. 124, 29 iulie 1946;
Radu Gheorghe, Contribuții la istoria județului Neamț, Editura Cetatea Doamnei, Piatra Neamț, 2008;
SJAN Neamț, Fond Tribunalul Neamț, dos. 2372/ 1945, 2775/1945, 982/1947, 1875/1947, 443/1949;
*Citește și:
Haiducii din Ținutul Neamțului: Banda fraților Baltă (Partea I)
Consemnări inedite despre haiducul Pantelimon Toader (1)
Haiducul Pantelimon Toader din Ținutul Neamțului (partea a doua)
Ion Florea, haiducul-martir împușcat de jandarmul Herța din Tîrgu Neamț
Haiducul Ion Pietrarul din Ținutul Neamțului