Inedit: Detalii prețioase despre vizita Regelui Mihai în județul Neamț

În rândurile de mai jos, făcute publice de Complexul Muzeal Județean Neamț, aflați detalii impresionante despre vizita Regelui Mihai I al României pe meleaguri nemțene, îndeosebi în zona Târgu Neamț. Informații prețioase în aceste zile de doliu, când România a pierdut o personalitate ce a influențat fundamental istoria noastră: Regele Mihai (n. 25 octombrie 1921, Sinaia- d. 5 decembrie 2017, Elveția).

Vizita Marelui Voievod Mihai de Alba-Iulia la ctitoriile voievodale din jud. Neamţ, la casa lui Creangă din Humuleşti şi la Cetatea Neamţului

Potrivit unui program stabilit de însuşi M.S. Regele care a înţeles să-şi identifice cultura propriului Său fiu cu plaiurile şi poporul acestei tări, Marele Voievod Mihai de Alba-Iulia, în zilele de marţi, miercuri şi joi ale acestei săptămâni a străbătut meleagurile străvechi şi răzăşeşti ale scumpului nostru judeţ.

În dangătul legănat al clopotelor de la mănăstiri, în atmosfera aceea de duh şi slovă şi în uralele mulţimii, Voievodul plecat la studii a cercetat litera cronicarilor şi spusele profesorilor cu însăşi realitatea lucrurilor.

Marţi, la ora 10 a.m., Marele Voievod Mihai, însoţit de agiotantul său, d. loc .col. Dămăceanu, cei 9 profesori în frunte cu pr. Nae Popescu, Subsecretar de Stat la Culte şi cei doi colegi au fost conduşi la graniţa judeţului nostru de d. col. Craiu, prefectul jud.Baia şi d. maior Gheorghiu, cdt. legiunii de jandarmi Baia.

În comuna Graşi, Măria Sa a fost întâmpinat de d.col. Hocuing – prefectul jud. Neamţ şi d. maior Dărmănescu Virgil, comandantul legiunii de jandarmi Neamţ, d. prefect Hocuing a dat raportul şi în numele populaţiei a urat Măriei Sale „bun sosit” pe meleagurile plăeşilor lui Ştefan.

Suita a ajuns la Tg. Neamţ de unde a plecat la Cetatea Neamţului, Măria Sa Voievodul fiind întâmpinat de toţi pădurarii ocolului silvic în frunte cu d. ing. Cojoc, toţi îmbrăcaţi în uniforme, cu topoare şi carabine. În momentul când Marele Voievod a scoborât din maşină, plăeşii au sunat din bucium, semnalul ridicării M. Sale la cetate. În acelaşi timp un cor bine organizat, fără să fie văzut, a cântat la umbra codrilor seculari ” Pe o stâncă neagră într-un vechi castel…”.

Sus, la cetate, M. Sa şi cei doi colegi de clasă, Walter Heltman şi Mircea Ionniţiu au audiat o scurtă prelegere cu privire la trecutul cetăţii.

La Humuleştii lui Creangă.

La ora 11 M. Sa a coborât de la cetate, a trecut peste Ozana şi s-a oprit la Humuleştii lui Creangă. Aici a fost întâmpinat de d. insp. reg. Boruzescu, col. C. Tobescu, com.reg.4 jandarmi, maior C. Comoniţă, primarul Târgului Neamţ, C. Manoliu, şeful poliţiei Piatra, I. Repca, şeful poliţiei Tg. Neamţ, dr. Eftimie, comisar N. Vlădescu şi Negoiţă, Riţu Popovici, secretarul primăriei, C. Nicolau, com.străjer, av. I. Balan, aj. de primar, pretor Savenco, etc.
Marele Voievod a vizitat mica bisericuţă, unde, pe timpuri, Creangă a cântat psalmii, bisrica Sf. Neculai, clădită din nou, unde a fost întâmpinat de un sobor de preoţi în frunte cu pr. Cozma şi Maxim, de căminul cultural din Humuleşti; muzeul „I. Creangă”, în care a fost pe vremuri şcoala primară unde I. Creangă şi Smărăndiţa au făcut „cunoştinţă cu Sf. Neculai cel din cui, făcătorul de minuni”.

Explicaţiile asupra muzeului le-a dat d. înv. Papuc, iar pentru casa în miniatură a lui Creangă, d. înv. Munteanu.

Marele Voievod a venit apoi la casa lui Creangă şi sub nemuritorul păr al scriitorului, M. Sa a servit masa cu profesorii şi colegii. Serviciul de gazdă l-au făcut d-nele prof. dr. Eftimie, Repca, Savenco şi Balan.

A urmat o lecţie despre opera lui Creangă.

S-a vizitat şcoala din Humuleşti, unde d. dir. al şcoalei Savinescu a dat raportul pentru întreg corpul învăţătoresc şi străjerii aliniaţi în frumoase costume naţionale şi cu steguleţe în mână.

Aici M. Sa a vizitat frumoasa expoziţie de covoare, d-na Bancea oferindu-i o tavă împodobită cu frumoase motive naţionale.

1. Sa a mers apoi la şcoala Nr. 1″ Grigore Ghica Vodă” unde I. Creangă a învăţat clasa 3-a primară. M. Sa a admirat îndelung cei 7 plopi, rămaşi din cei 9, pe care Eminescu i-a cântat atât de frumos („Pe lângă plopii fără soţi” adesea am trecut…) în timp ce făcea vizite lui Creangă şi Veronicăi Micle, care a locuit vis-a-vis de şcoală. Aici explicaţiile au fost date de d. inst. I. Rafailă.

După vizita acestei şcoli M. Sa dimpreună cu întreaga suită s-a îndreptat spre m-rea Neamţului. În faţa istoricei ctitorii a fost întâmpinat de I.P.S. Motropolit şi locotenent patriarhal Nicodim, pr. Em. Vasilovschi, revizor eparhial, căpi.de jandarmi Niculescu Victor, stareţul Melchisedec Dimitriu, pr. Vasilache şi întreg soborul mănăstirii.

A intrat în biserica lui Ştefan cel Mare unde Marele Voievod s-a închinat cu toată evlavia şi conştiinţa de bun român şi creştin.

S-a oficiat un Polichronium de către întreg soborul mănăstirei, răspunsurile fiind date de admirabilul cor al seminarului monahal de sub conducrea d-lui prof. Tibeică.

La sfârşit I.P.S. Mitropolit Nicodim a spus următoarele:
„Măria Ta,
Aţi păşit în locaşul acesta sfânt şi naţional prin trecutul său glorios. Prima ctitorie voievodală de aici a zidit-o Petru Muşat. Alexandru cel Bun a restaurat-o, iar marele voievod Ştefan cel Mare a făcut biserica aceasta.
Ei şi toţi voievozii şi domnitorii care au urmat, au avut în grijă acest locaş că să devină un înalt for de cultură naţională şi bisericească. Aci au învăţat carte fii de boieri şi domnitori şi tot aici a făcut carte şi Ştefan cel Mare sub Grigore Tamblac, Teoctist şi Daniil Sihastru.
În tot timpul, prin tipografia acestei mănăstiri s-a făcut şcoală pentru menţinerea trează a conştiinţei naţionale, căci de aici au plecat peste munţi, la fraţii noştri, călugării şi propovăduitorii cu desagele pline de cărţi.
Dar, la jumătatea veacului trecut, acestei mănăstiri i s-a luat putinţa de a-şi mai continua opera culturală şi naţională – prin secularizarea averilor.
Dar Dumnezeu a avut grijă de cele sfinte şi M.S. Regele Carol al-II-lea a dăruit din nou averi acestei ctitorii voievodale.
Mănăstirea păşeşte pe vechiul făgaş şi va ajunge să joace şi în prezent rolul pe care l-a avut în trecut.
Să trăiţi Măria Ta! Şi fiindcă aţi venit să vedeţi ctitoria renăscută prin grija Augustului Vostru Părinte, vă ofer în dar această icoană sculptată de un călugăr (Eufrosin Urmă), reprezentând pe Sfântul marele mucenic Gheorghe spre a Vă fi purtătoare de biruinţă„.

M. Sa Marele Voievod, primind icoana a mulţumit mişcat I.P.S.Mitropolit şi a sărutat Sfânta Cruce.

A urmat vizitarea bibliotecii din mănăstire, unde I.P.S. Mitropolit a prezentat Marelui Voievod mai multe exemplare de documente vechi şi manuscrise. S-a vizitat şi muzeul cu obiecte de artă religioasă şi altele de aceeaşi importanţă, majoritatea din aur şi argint.

Seara Măria Sa a fost găzduit cu întreaga suită de I.P.S. Mitropolit Nicodim al Moldovei în încăperile stăreţiei sf-tei mănăstiri Neamţu, unde a servit masa la care a fost invitat şi d.prefect de Neamţ, locot. col. Hocuing Eugen şi stareţul Melchisedec Dimitriu.

Miercuri, Marele Voievod Mihai, împreună cu profesorii şi colegii şi cu d. prefect Hociung şi maior Virgiş Dărmănescu, au vizitat dimineaţa mănăstirile de maici, Agapia şi Varatecul, unde au fost primiţi de preoţi în odăjdii şi toate maicile în frunte cu stareţele. S-au vizitat muzeele şi lucrările de artă de la aceste mănăstiri. Cu o deosebită atenţie, au fost cercetate picturile lui Grigorescu de la Agapia şi mormântul Veronicăi Micle, de la Varatec.

La ora 13, M. Sa a luat masa, împreuncă cu I.P.S. Mitropolitul Nicodem la m-rea Neamţului, iar la ora 15,10 a vizitat m-rea Secu cu neîntrecutul ei tezaur. De aici a plecat tot cu automobilele direct peste muntele Petru Vodă, la m-rea Durău, unde a poposit peste noapte. Aici a fost întâmpinat de stareţul Dionisie cu întreg soborul mănăstirei, St.Vasiliu, şeful siguranţei locale, pretorul Şulea, etc.

Din cauza timpul nefavorabil ascensiunea Ceahlăului nu s-a mai făcut.

A doua zi – şi a treia de vizită a judeţulului nostru – către seară, M. Sa a sosit la domeniul regal Bicaz, unde a fost primit de d.ing. Solomon, şeful domeniului şi întreg personalul superior. După ce s-a servit masa a urmat încă un popas de noapte în acest judeţ, iar vineri dimineaţă M. Sa a plecat în Transilvania, pe la Cheile Bicazului.

…Un mic episod

Nu ştiu să fac portrete şi nici nu mi-ar fi permis într-o împrejurare ca aceasta, dar totuşi un gest nobil al Măriei Sale Vlăstarul Regesc mă îndeamnă a spune cele mai de jos.

Voievodul nostru e plin de modestie, atent, bine legat, un sportman desăvârşit, conduce singur maşina, cu o viteză ameţitoare, evlavios, atent cu supuşii şi mai ales un bun camarad. Această din urmă calitate am putut-o constata în următoare împrejurare din timpul cât am însoţit cortegiu: un coleg al Său s-a lovit puţin la piciorul stâng. Voievodul observând acest lucru, a ordonat să fie chemat cât mai urgent cel mai destoinc şi mai bun medic din regiune. N-a trecut o jumătate de oră şi a venit d-l dr. Eftimie care, după o amănunţită consultaţie a declarat că pacientul nu este grav, ci cel mult tebuie să nu mai meargă pe jos, spre a fi scutit de oboseală.

Prin d-l aghiotant maior Dărmăceanu, Voievodul a mulţumit d-lui doctor.

Sunt lucruri care nu-l înfăţişează pe Vlăstarul regesc în adevărata lui lumină cu educaţia-i alească, îndrumată de scumpul Său părinte M.S. Regele Carol II.

Odată cu încheierea acestui reportagiu, ţinem să relevăm munca depusă de d-l prefect, locot.col.Hociung Eugen, maior Virgil Dărmănescu, com.leg. de Jandarmi, precum şi a tuturor organelor subalterne în frunte cu d-l căpit. Niculescu Victor şi chestor C. Manoliu, datorită cărora s-a putut organiza un serviciu atât de prompt şi o primire atât de frumoasă Vlăstarului Regal, M. Sale Marelui Voievod Mihai de Alba-Iulia.

Ioachim Moruzzi

Confirmarea documentară a vizitei viitorului Rege Mihai la Muzeul Memorial ,,Ion Creangă”  din Humuleșt (29 iunie 1939):

sursa: facebook Complexul Muzeal Județean Neamț

 

• Citește și Familia regală a României și vizitele în zona Târgu Neamț (1866-1940)