La Târgu Neamț, lupta împotriva cerșetoriei se dă pe două fronturi

Autoritățile din Târgu Neamț luptă pe două fronturi pentru a „curăța” orașul de cerșetorii de etnie rromă, care sunt din ce în ce mai greu de suportat de către târgnemțeni, din cauza atitudinii lor și a faptului că deseori, cerșitul evoluează în tâlhărie și alte infracțiuni.

Pe de-o parte, Poliția Locală de sub Cetate desfășoară zilnic acțiuni împotriva acestui fenomen, în colaborare cu Jandarmeria.

„De la începutul săptămânii, avem acțiuni zilnice în oraș pentru combaterea cerșetoriei. Luni au fost identificați în jur de 10 copii cerșetori, ieri (miercuri, 13 iulie), am găsit doar trei pe raza orașului. Se informează între ei că sunt acțiuni zilnice… Vom continua în același ritm în următoarele 2-3 săptămâni. Sper să reducem la minim acest fenomen. Măcar să știe că nu pot veni în Târgu Neamț la cerșit fără să suporte vreo consecință! Voi prezenta un raport și domnului primar”, ne-a informat viceprimarul Vasile Apopei.

90% dintre cerșetorii prinși la „muncă” pe raza orașului sunt din comuna Vânători- Neamț, restul având domiciliul în Piatra Neamț sau unele comune din apropierea orașului Roman: „Bănuiesc că sunt aduși de cineva, că nu aveau altfel cum să ajungă aici. Urmează să am o discuție și cu Primăria Vânători, fiindcă cei care vin zilnic la cerșit în orașul nostru aparțin de această comună”, a adăugat viceprimarul.

Lupta cu fenomenul cerșetoriei nu este o noutate pentru Târgu Neamț, însă până acum astfel de acțiuni se organizau sporadic: „Se făceau și înainte acțiuni, însă fără continuitate. Acum sunt zi de zi, la ore diferite, pentru a-i lua prin surprindere, ca să-i dezobișnuim să vină aici la cerșit. Monitorizarea zonelor se face atât cu ajutorul camerelor de supraveghere (acolo unde avem), cât și prin patrulare pe jos.

Marți, de exemplu, cerșetorii care stăteau în zona pieței s-au mutat spre autogara veche, după ce au văzut că n-au șanse să facă bani în fosta locație, din cauza patrulării periodice. Am observat mutarea și am intervenit cu efective de Poliție Locală pentru a verifica și străzile adiacente. Deja efectul se vede și este unul îmbucurător”, a conchis Vasile Apopei.

Pentru o schimbare definitivă a situației actuale, atât cu privire la rromii care fac probleme,  cât și la celelalte grupuri vulnerabile din Târgu Neamț care trăiesc în pragul sărăciei, administrația publică locală încearcă și o abordare:

„În luna decembrie 2015, am inițiat un proiect în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020, prin care încercăm o abordare pe termen lung, prin crearea unui Centrul Multifuncțional de Integrare a Comunităților Marginalizate. S-a lucrat foarte mult la acest proiect și până la sfârșitul lunii vom reuși să îl depunem.  Este vorba de măsura 4.1. Proiectul se implementează pe o perioadă de trei ani de zile si, in funcție de necesități, vom avea și sustenabilitatea lui minim un an de zile. Sperăm să rezolvăm efectiv anumite probleme care țin de educație, de igienă, de necesitățile de bază ale oamenilor care trăiesc în pragul sărăciei, inclusiv comunitățile rrome, precum cea din zona Humulești- Tăbăcari”, ne-a explicat Geanina Fedeleș.

Cu siguranță, rromii nu se vor lăsa convinși cu una, cu două să accepte un altfel de ajutor decât cel cu care sunt prost obișnuiți la nivel national (ajutoarele sociale). Comportamentul lor denotă faptul că se cred deasupra legii, au doar drepturi în societatea românească, nu și îndatoriri, nu au frică sau respect față de românii „muritori de rând” și, practic, cresc pe marginea bordurii, la cerșit.

„Aceste proiecte sunt foarte greu de implementat. Nu pornim la drum presupunând că va fi doar lapte și miere. Sunt care au reușit, sunt care nu au reușit. Noi am încercat să atragem în acest proiect și membri ai comunității, care vor facilita comunicarea cu restul. Sperăm să reușim să facem ceva pentru copii, să-i integrăm în sistemul educational și să le oferim o altă șansă, o altă perspectivă. Totuși, nu putem face acest lucru fără să încercăm și o integrare a părinților în câmpul muncii. Nu au studii sau experiență, trebuie să găsim niște meserii pe care s-ar putea plia. E muncă multă, dar ne străduim să schimbăm situația în bine”, pe termen lung, a conchis Geanina Fedeleș.

Andreea Trăsnea