Mișcarea comunistă în perioada interbelică, la Târgu Neamț

De Andreea Trăsnea Pe 21 apr. 2018

În perioada interbelică, la Tîrgu Neamț a existat un nucleu comunist așa cum rezultă din documentele de urmărire ale Siguranței și din dosarele proceselor intentate acestora și judecate cele mai multe de instanțele militare.

În cele ce urmează vom face referire la activitatea câtorva târgunemțeni implicați în mișcarea ilegalistă comunistă la nivel de oraș, dar și de țară.

Zavodnicu Mircea, muncitor, născut la Târgu Neamț la 20 octombrie 1920. Intră în PCR în 1941, așa cum rezultă din dosarul Siguranței. În 1937 devine activist al UTCdR, activând inițial în sindicat, iar ca membru al tineretului comunist a activat la Comănești între 1938 și 1939. Pentru activitatea sa a fost arestat și condamnat la 1 an de închisoare, fiind închis la Doftana, iar după eliberare internat în lagărul de la Caracal și Târgu Jiu. În 1945 este încadrat în Ministerul de Interne, pentru ca în 1952 să îl găsim locotonent major în Securitatea București.

Humulescu Manole, muncitor, născut la Târgu Neamț, la 16 noiembrie 1913. Simpatizant comunist, devenit membru din 1945. Nu a fost arestat, judecat sau condamnat. Înrolat, cade prizonier la sovietici, fiind antrenat special pentru luptele de partizani. Este parașutat în România, luptând în grupul de partizani Carpați, în perioada mai- august 1944, în zona Brașovului și Ploieștiului. În perioada august 1944-1945 este retras în URSS. În 1945 este încadrat în Ministerul de Interne, pentru ca în 1952 să îl găsim locotonent major în Securitatea București.

Alămaru Rubin, evreu, născut la 24 ianuarie 1912 la Tîrgu Neamț. A activat ca simpatizant comunist în perioada 1931-1938 la Târgu Neamț și Piatra Neamț. Arestat în mai multe rânduri, cu ocazia zilelor de 1 mai, 7 noiembrie, nu a fost judecat sau condamnat, deși în dosarul său figurează mai multe internări în lagăr la Caracal, Târgu Jiu și Vapniarca. În 1951 îl găsim angajat în aparatul Comitetului Central.

În 1932, Schnerberg Emil și Leibovici Zigmund sunt trimiși în judecată pentru răspândire de manifeste ilegale ale UTC Tîrgu Neamț. În urma cercetărilor Siguranței, a reieșit că cei doi au înfiinţat în 1930 o secţie locală a Uniunii Tineretului Comunist. În 1931 aceştia au atras pe tinerii Iţic Aron Oziaş, Haim Leib Goldenberg, Vasile Sandu, Dumitru Blănaru, Paulina şi Toni Abramovici, sub masca unui club al tinerilor, Victoria. Siguranţa intră pe fir şi îi arestează, iar la percheziţii au fost descoperite manifeste şi broşuri. Cei doi studenţi iniţiatori sunt condamnaţi la 6 luni de închisoare, iar Iţic Aron Oziaş şi Toni Abramovici sunt achitaţi.

În 1935, Siguranța anihila un alt grup care făcea parte din Uniunea Tineretului Comunist, din grup făcând parte și Ioji Schneiberg, născut la Târgu Neamț, în 1917, fără ocupație, fiul lui Iancu şi Ghizela, cunoscut comunist.

Ilegaliștii comuniști au folosit mai multe locații conspirative de pe raza orașului pentru a se întâlni sau chair tipări manifeste.

Despre localizarea acestora găsim informații în arhiva fostului Institut de studii politice și social-istorice, Fototeca-Case memoriale, fond aflat la Arhivele Naționale București. Astfel, în 1920 pentru pregătirea participării la greva generală s-a folosit casa de pe strada Fundătura Ceahlău, nr. 1. În perioada 1920-1921, casa conspirativă a fost situată pe strada I. V. Lenin nr. 173 (azi bulevardul Ștefan cel Mare). În timpul crizei economice au fost folosite pentru întruniri mai multe imobile: o casă situată pe locul actualului corp B al Colegiului Național Ștefan cel Mare, casa lui Iancu Moritz de pe strada 7 Noiembrie nr. 6 sau cabana de la Oglinzi folosită de tineretul comunist pentru diverse întâlniri, dar și o baracă de lemn situată pe locul unde azi se află Casa Culturii. În perioada 1932-1936 în Târgu Neamț a funcționat și tipografie ilegală, situată pe strada V.I. Lenin la numărul 101.

La începutul lunii septembrie 1940, figurau în dosarele Siguranței Tîrgu Neamț, ca suspecți de comunism următoarele persoane:

Nr. Crt.	Numele și prenumele	Adresa domiciliului	Observații
1	Iancu Sneiberg	Ștefan cel Mare, 174	tatăl comuniștilor Emil, Iugu, Elena Sneiberg, plecați din țară
2	Calman Leibovici	Ștefan cel Mare, 168	tatăl comuniștilor Zigmund Leibovici, condamnat și plecat din țară
3	Abramovici Avram	Ștefan cel Mare, 79	tatăl comuniștilor Fony Abramovici dată în judecată pentru comunism și dispărută din țară.
4	Iancovici Iosub zis Iancu	Radu Teoharie, 6	tatăl condamnatei pentru comunism Janeta I. Iancovici, căsătorită la Iași
5	Peisa Ruhla Avram sin Leiba, zisă Abramovici Paulina	Cuza Vodă, 232	descoperită ca membră UTC
6	Breitholtz Gherșin Gherșin	Cuza Vodă, 212	bănuit de comunism
7	Sechter A.M. Felix	Ștefan cel Mare, 119	bănuit de activare în UTC. Turnat de Ohias Ițic.
8	Iancu I. Ghizela și Iancu Clementina	Radu Teoharie, 6	fiicele comunistului Iancovici Iosub, acuzate și ele de apartenență la UTC
9	Ferester Meer	Căpitan Deciu	tatăl comunistului Albert Meer Ferester ce a făcut parte din organizația Școlarul Roșu
10	Kampel Bruha	Gloriei, 16	bănuită că a activat și făcut parte din organizația Școlarul Roșu
11	Șinca Avram	Cuza Vodă, 27	aderat la mișcarea de eliberare a deținuților antifasciști
12	Raffi Țalic	Ștefan cel Mare, 153	Simpatizați comuniști
13	Ruchenștein Bercu Aron	Ștefan cel Mare, 153
14	Felder Haim	Ștefan cel Mare
15	Cârligeanu Avram	Ștefan cel Mare, 175	s-a găsit la domiciliul său la 25 septembrie 1940 broșuri comuniste care au aparținut fiilor săi plecați din localitate

Vom reveni într-un alt material despre mișcarea comunistă din timpul războiului și persoanele acuzate de simpatii și activități comuniste și trimise în judecată de Tribunalele militare.

Prof. Emanuel Bălan

*surse:

http://www.ilegalisti.ro/ro/bazadedate (accesat 1 aprilie 2018);
Arhivele Statului București, Fond Institutul studii istorice și social-politice, Fototeca-case memoriale, N.55;
SJAN Neamț, Fond Poliția Tîrgu Neamț, dosar 14/1940, f. 44-45;
„Reformatorulˮ, 15 februarie 1932.