MORĂRITUL TRADIȚIONAL ÎN ZONA NEAMȚULUI

0

logoÎn rândul ocupațiilor tradiționale, morăritul a deținut un loc important în zona Neamțului, lucru explicabil și prin prisma rețelei hidrografice bogate, care asigura condiții optime pentru funcționarea morilor. În zona montană și submontană erau întâlnite doar morile de apă, aflate pe cursurile secundare și mai rar pe râurile principale, al căror debit putea genera probleme acestor instalații.

Sursele documentare medievale fac referire la prezența unor mori în ținutul Neamțului încă din secolul XV, deși ele trebuie să fi existat și anterior. Pentru perioada respectivă, cele mai multe dintre mori erau date danie de către domnie mănăstirilor. Un exemplu în acest sens este cel al domnitorului Alexandru cel Bun care întărea Mănăstirii Neamț două mori la gurile râului Neamț, în zona satelor Timișești și Cristești.

Este de presupus că în trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat, fiecare sat avea pe teritoriul său una sau mai multe mori. Pe lângă faptul că răspundeau nevoilor comunităților, morile erau și o importantă sursă pentru impozitare. Spre exemplu, într-un document din 1772, un proprietar de moară trebuia să plătească anual ,,cinci merțe de grâu, cinci merțe de mălai și 50 de merțe de popușoi’’. De obicei, impozitarea se făcea în funcție de numărul pietrelor de moară.

Pe lângă morile de apă, mai erau cunoscute în gospodăriile tradiționale și morile de mână, de mai mici dimensiuni decât primele și care produceau necesarul de făină doar pentru nevoile unei familii și nu pentru comercializare.

Odată cu industrializarea, morăritul tradițional și-a pierdut din importanță, astfel că în prezent nu mai există mori de apă funcționale. Singurele astfel de instalații mai pot fi admirate în colecțiile muzeale, așa cum este și cazul pieselor aflate în Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț. Instituția amintită are în spațiile expoziționale două astfel de piese, una de apă și o moară de mână, ambele specifice primei jumătăți a sec. XX.

 Roxana Diaconu

(sursa imaginilor – arhiva MIETN)

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește cookies. Navigarea în site presupune acceptarea implicită a politicii de confidențialitate. Accept Citește mai mult

Politica de confidențialitate