Peste 10.000 de rromi din Neamț nu recunosc oficial că sunt… rromi
Marea parte din populația rromă își ascunde etnia. În județul Neamț, datele oficiale înregistrate la ultimul recensământ consemnează că aici trăiesc 6.700 de cetăţeni români de etnie rromă. Din datele Biroului Județean pentru Romi sunt aproximativ 17.000 de persoane aparținând acestei minorități. Tindem să credem că, în realitate, rromii sunt cu mult mai numeroși decât numărul consemnat în registrele oficiale.
Așadar, cel puțin 10.300 de rromi din judeţul Neamţ nu şi-au declarat apartenenţa la această etnie. Cauzele pot fi diverse… Poate reținerea pe care o au rromii românizați de a fi înregistrați oficial ca aparținători ai acestei minorități, aflată mereu sub auspiciul discriminării din cauza semenilor certați cu legea și ocupați cu cerșitul/furtul. Poate superficialitatea oficialităților de la nivel local. Poate lipsa actelor de identitate. Sau dezinteresul general în rezolvarea problemelor cu care se confruntă această minoritate.
Evaluarea situaţiei membrilor grupurilor vulnerabile cu romi din judeţul Neamt a fost unul dintre punctele aflate pe ordinea de zi a ședinței Colegiului Prefectural Neamț, desfășurată luni, 18 iunie. În prezența lui Daniel Rădulescu- președintele Agenției Naționale pentru Romi, prefectul Vasile Panaite a prezentat un material în legătură cu acest aspect:
”Conform ultimului recensământ sunt 6.700 de persoane care s-au declarat de etnie romă. Din datele Biroului Județean pentru Romi sunt aproximativ 17.000 de persoane aparținând acestei minorități. Cele mai importante comunități de romi se regăsesc în municipiile Roman și Piatra Neamț, orașele Roznov și Bicaz și în comunele Vânători Neamț , Crăcăoani, Borca, Văleni.
Problematica legată de această minoritate nu este diferită, în județul nostru, de alte locuri din țară și ne referim la starea locuințelor, nivelul scăzut de școlarizare cu riscul crescut de abandon școlar, gradul de ocupare al acestora scăzut, din cauza calificărilor.
Pe parcursul anilor, prin programele guvernamentale dedicate acestei minorități, o parte din probleme s-au redus ca impact și prin implicarea mediatorilor sanitari și școlari, ai responsabililor din cadrul autorităților administrației publice locale și din instituțiile statului. De exemplu – s-a redus numărul persoanelor de etnie romă fără acte de identitate, s-a reușit înscrierea majorității lor la medicul de familie, mulți au participat în programe de formare profesională.
Cu toate acestea, minoritatea romă prezintă încă risc crescut de excluziune socială și problematica și identificarea nevoilor lor rămân în atenția noastră”, a declarat prefectul Vasile Panaite.
S.B.