Search
miercuri 22 noiembrie 2017
  • :
  • :

Târgu Neamț: Biserica „Sfântul Ilie”, construită de breasla cârciumarilor

Biserica „Sfântul Ilie” din Târgu Neamț a fost construită de breasla cârciumarilor, pe locul cârciumii lui Alexandru Teohari. Acesta dorea să ridice una nouă, dar într-o noapte, spune tradiția orală, i s-a arătat în vis Sfântul Ilie, care i-a cerut să-i ridice o biserică.

Astfel, temelia a fost pusă în 1837, iar cinci ani mai târziu, la 30 ianuarie 1842, a fost sfințită.

În 1864, în săptămâna mare, miercuri, la ora 4.00 dimineața, un incediu izbucnit din cauza trăsnetului și care a cuprins toată Ulița veche, a ars acoperișul, și s-au topit clopotele.  Enoriașii au contribuit la refacerea bisericii, dar cel mai mult a dat, 300 de galbeni, Ion Alexandru Teohari, fiul ctitorului.

Biserica are planul treflat cu două turnuri  circulare, iar catapeteasma este în stil baroc poleită cu aur.

Interesant este că, în Statistica târgurilor din 1852, biserica apare cu numele de Trei Ierarhi, iar din 1853 cu cea de Sfântul Ilie. Tot în acea perioadă slujitorii acesteia erau preoții Costache Nicolau și Iacob Mihăilescu, fiind ajutați de un diacon și trei dascăli.

În anul 1877, i se face o reparație capitală, prin grija enoriașilor care susțin financiar această lucrare. Cele mai mari contribuții vin de la Primăria orașului care a dat 400 de lei, 300 de galbeni de la „o persoană al carei nume a rămas secretˮ, 100 de galbeni de la Ioan Alexandru Teohari  și Ioana sulger Chiriac Fasolă și alți enoriași cu 50 de galbeni. Paroh a fost mult timp, preotul Vasile Ionescu.

În anul 1894, biserica a trecut în subordinea Bisericii Sfântul Nicolae din Țuțuieni, redevenind parohie proprie în 1909. Un nou incendiu din noaptea de 22 spre 23 martie 1910 a condus la distrugerea unui turn, refăcut însă de către enoriași în scurt timp.

Înainte de Al Doilea Război Mondial, biserica este racordată la curent electric, în timpul preotului Gh Maxim, fost protoereu. Până la 1940, biserica era una dintre cele mai bogate din oraș, dacă avem în vedere proprietățile pe care le deținea: o casă în strada Ștefan cel Mare, închiriată ca prăvălie, o casă în strada Radu Teohari, închiriată pentru locuință, casa Mihăileasca de lângă Grădina publică, grădina Savin din Pometea și locul din fața bisericii. În 1941 preot paroh era Gh. Bejam, iar biserica avea ca filiale bisericile Sfântul Gheorghe și Sfântul Haralambie.

Între 1977 și până în 2008 a fost preot paroh, Constantin Mosor, în timpul căruia, în 1980 este realizată o nouă pictură murală  de către pictorul Dimitrie Bănică, urmat apoi de Ionesei Irineu.

În pridvor sunt înmormântați ctitorii: Alexandru Teoharii cu soția Ioana, rude ale acestora și fiul lui Ioan Alexandru Teohari, Petru, mort prematur.

                                                                                                                                                     Prof. Emanuel Bălan

(sursa foto: MMB)




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *