DezmorțiiiREA de după joia topoarelor

La Târgu Neamț, se lucrează pe toate fronturile posibile împotriva rromilor care sunt certați cu legea. Parcă e tăierea mieilor după joia topoarelor care a dus faima târgului, într-un mod negativ, la nivel național. Oamenii legii, autoritățile locale, cetățenii… cu toții au trecut de la vorbe la fapte.

Pe facebook, tânărul Andrei Sandu a demarat o colectă de semnături pentru o petiție adresată autorităților competențe. Lui i s-au alăturat, cel puțin din dosul tehnologiei, sute de oameni. Plus politicieni, bineînțeles.

Inspectoratul Județean de Poliție Neamț și cel de Jandarmi acționează în forță și descind în locuințele rromilor care s-au bătut cu bâte și topoare în centrul orașului, după care s-au dus la somn liniștiți, lăsând în urmă un sentiment de nesiguranță.

Cea mai „wow” acţiune, în care au fost angrenați 135 de polițiști, jandarmi și mascați, s-a desfășurat miercuri, 11 iulie, în jurul orei 6.00. Alți 21 de indivizi, 5 din Târg şi restul din comuna Vînători- Neamț, au fost reținuți. Și încă cum… au intrat trupele speciale peste ei în timp ce dormeau și-au pus pirandele pe drumuri, că pe drumuri au stat mai toată ziua, așteptând vești de la reținuți.

Iar acțiunile oamenilor legii n-au de gând să se oprească aici. Mascaților SAS le place la Târg, și celor din Gruparea mobilă de jandarmi Bacău.

Primii 14 indivizi reținuți imediat după conflict au scăpat ieftin, puși sub control judiciar. Cică legea ține mai mult cu ei. Poate, totuși, se învârte roata.

Și Primăria Tîrgu Neamț s-a întors cu dosul la cetățenii de etnie rromă care comit nelegiuri pe raza oraşului. Le-au ajuns și lor cuțitul la os. Bineînțeles, la figurat. Se zăresc la orizont demolări de case construite abuziv pe terenuri ce aparțin domeniului privat al orașului, prin cartierul Tăbăcari. Haoleu, acuși vine buldozerul și spulberă tot, cum și mie îmi spulberă dobânda de la bancă orice speranță de a avea propria casă.  (În cazul de față, da, am o problemă cu capra vecinului)

Bună asta și cu tăierea ajutoarelor bănești de la stat. Doar că ăla ţi se dă şi dacă dai cu parul, iar pe plan local nu ai puterea de schimba legislaţia. Direcția de Asistență Socială Târgu Neamț reevaluează dosarele, iar cei care nu se încadrează… pam-pam, jos ajutorul social.  Ore de muncă în folosul comunităţii neprestate, joburi disponibile, dar neinteresante… imposibil să fit totul în regulă. (Apropo, la Târgu sunt doar vreo 70 de rromi care iau ajutor social, din care 10 cu probleme de sănătate, care nu sunt apți de muncă. Deci pică unele teorii conspiraționale care circulă pe facebook)

De aplaudat ar fi ca același lucru să se întâmple și în ograda autorităților din comuna Vînători- Neamț, căci de acolo provin majoritatea indivizilor implicați în conflictul din centrul orașului. Nu-s mulți bani, până în 650 lei/ lună, dar sunt bine veniți pe lângă halocațiile copiilor și cei minimum de 2000 lei pe care fiecare minor trimis la cerșit îi livrează lunar lu’ tata și lu’ mama lui.

Despre decăderea din drepturile părințești a celor care, din lipsă de educație, tradiții nefirești ori lehamite își trimit proprii copii pe străzi, la cerșit, n-are rost să mai uzez tastatura. Din păcate, de ani de zile consider si spun că este singura variantă, însă autoritățile locale (de la Vînători– Neamț, căci de acolo provin 99% din cerșetorii minori pe care-i vezi în târg, dar şi din oraş) îmi răspund că sunt neputincioase, că nu există locuri în centrele de reeducare.

Poate acum se vor găsi.

Am văzut copil cu parul în mână, în joia topoarelor. Am văzut copil de 11-12 ani lovind cu picioarele, alături de pirandă, o altă femeie de etnie rromă, în vârstă, pusă la pământ, într-o altă încăierare între muieri, în zona pieței. Că provine dintr-o familie de români sau de rromi, civilizată sau pusă pe infracțiuni, orice copil ia exemplul părinților, încearcă să-l imite…

Măcar pentru 4-5 copii sau câți are cel mai puțin o mamă din această categorie, o mamă care naște prunci pentru a da continuitate mizeriei, și nu pentru a evolua, ar fi cazul să se găsească locuri în orfelinat. Sună dureros cuvântul ăsta, „orfelinat”. Dar scoaterea acelor copii din mediul toxic în care trăiesc ar putea fi mâna pe care societatea le-o întinde spre un viitor diferit.

Forța stă în unitate. Poate acum e momentul să fim uniți noi, târgunemțenii, indiferent de vârstă, statut, etnie, funcție ori meserie. Să încercăm să găsim soluții și cei care au competențe, să le și aplice.

Să fim uniți noi, aici, în perimetrul de sub Cetate, chiar dacă dezbinarea națională e în floare.

Și poate așa, n-ar mai părea o normalitate cazurile de copile de etnie rromă cu burta la gură la 14 ani. Şi legile ţigăneşti nescrise pot evolua.

Și poate așa, toți rromii din zonă vor deveni parte integrată în comunitate. Cum sunt deja unii dintre ei, care muncesc și care poate că sunt prietenii/vecinii voștri,  care își trimit copiii la școală și cărora le este acum rușine de ceea ce s-a întâmplat.

Și poate așa, Târgu Neamț își va recăpăta, în cele din urmă, faima de oraș turistic de interes național. Iar cetățenii, români sau rromi, vor păși fără griji pe străzi din nou și se vor lăuda cu meleagurile natale oriunde se vor duce. Căci avem atâtea lucruri cu care noi, târgoveții, ne putem mândri, de la Ion Creangă și Cetatea Neamțu, până la zimbrii care cutreieră pădurile în libertate.

Oamenii muncitori din zonă, indiferent de etnie, au o vorbă: „Bate fierul cât e cald”. Așa trebuie făcut și la Târg. Căci dacă nu e modelat la timp, se poate transforma, din nou, într-o rangă.

Andreea Trăsnea