Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de confidentialitate si protectia datelor. Click aici pentru detalii.
Search
sâmbătă 21 iulie 2018
  • :
  • :

Viața religioasă din zona Tîrgu Neamț în regimul comunist (V)

Continuăm și astăzi serialul dedicat vieții religioase din Ținutul Neamțului în timpul regimului comunist cu partea a doua a listei preoților, cântăreților bisericești și monahilor care au avut de suferit, fiind arestați, judecați și condamnați la ani de temniță grea. Astăzi despre monahii și monahiile arestate și condamnate.

ANTOHI, Ilarion,  ieromonah la Mănăstirea-Sihăstria, a fost arestat în ziua de 15 mai 1948 pentru că deţinea cărţi cu „conţinut subversiv”.

ARTENIA, călugăriţă de la Văratec, alungată din mănăstire împreună cu alte maici, a fost arestată la Miercurea-Ciuc.

ASAVEI,  Hrisostom, ieromonah la Mănăstirea-Durău, născut la Bistricioara, Neamţ, a făcut parte din Gărzile Decebal şi a fost arestat în 1949, cu lotul de la Schitul Durău.

BOGHEAN, Toader, arhimandrit la Mănăstirea-Neamţ, născut la Dorohoi în 20 noiembrie 1900, a trecut prin închisorile comuniste în perioada mai 1948-august 1949.

CLEOPA, Ilie de la Mănăstirea-Sihăstria, născut la 10 aprilie 1912 în comuna Suliţa, judeţul Botoşani, era închis la Aiud în 1948.

COMĂNICI, Hariton, călugăr de la Mănăstirea-Neamţ, născut în 1900 la Hârja, Bacău, a fost deţinut în închisorile comuniste.

CONUŢ, Martinian, călugăr la mănăstirile Slatina şi Durău, a fost arestat în 1951 în lotul Schitului Durău pentru că a sprijinit organizaţia Gărzile Decebal.

CORDUNEANU, Nifon Nicolae, arhimandritul născut la 19 iulie 1916; secretar al Mănăstirii-Neamţ, și egumen al Schitului Vovidenia între 1952-1957, a fost arestat în 1959 şi condamnat la şase ani de închisoare, apoi întemniţat la Bacău, Jilava şi Gherla.

CREANGĂ, arhimandrit, fost stareţ la Mănăstirea-Sihăstria şi duhovnic la Mănăstirea-Văratec, a trecut prin temniţele comuniste

DRĂGUŢU, Mihai, călugăr la Mănăstirea-Neamţ (Marchian, nume monahal). Membru al Mişcării Legionare din 1937, semnalat şi urmărit de Securitate sub acuzarea de „atitudine duşmănoasă faţă de regim şi legături cu diferite elemente legionare”, 1950-1954.

DUMITRU, Mihail, stareţ al Mănăstirii-Neamţ (Melchisedec, nume monahal). Urmărit de Securitate sub acuzarea de „atitudine duşmănoasă faţă de regim”, a acordat adăpost elementelor deblocate, fugare şi reacţionare infiltrate în mănăstire, 1950-1954. A fost arestat şi condamnat la 3 ani de închisoare, fiind închis la Aiud, Piteşti şi Ocnele Mari.

EVGHENIA, călugăriţă la Mănăstirea-Văratec, arestată în 1957.

1949 eromonahul Chesarie Ursu de la mănăstirea Neamţ, implicat în „Gărzile lui Decebal”, în arestul Securităţii

FUNINGINE, Nicolae, călugăr la Mânăstirea-Neamţ (Nectarie, nume monahal). Membru al Mişcării Legionare din 1937, semnalat şi urmărit de Securitate sub acuzarea de „atitudine duşmănoasă faţă de regim şi legături cu diferite elemente legionare”, 1950.

GAROI, Agafia, călugăriţă la Mănăstirea-Agapia, urmărită de Securitate pentru „atitudine duşmănoasă faţă de regim, 1950-1954.

GAVRILĂ, Glicheria, călugăriţă la Mănăstirea-Agapia, urmărită de Securitate pentru „atitudine duşmănoasă faţă de regim, 1950-1954.

GHEORGHIU, Ioan, stareţ la Mănăstirea-Sihăstria (Ioil, nume monahal); simpatizant legionar, luând parte la şedinţele care se ţineau la Mănăstirea-Neamţ în 1940. A susţinut declanşarea războiului antisovietic prin predici. A fost urmărit de Securitate pentru atitudine duşmănoasă faţă de regim şi legături cu diferite elemente legionare”, 1950.

GHERCHEL, Vasile, călugăr la Mânăstirea-Neamţ. Membru al Mişcării Legionare din 1937, semnalat şi urmărit de Securitate sub acuzarea de „atitudine duşmănoasă faţă de regim şi legături cu diferite elemente legionare”, 1950-1954.

GHERONTIE, Puiu, născut în 1933. Părinţi adoptivi (Puiu Ilie, din comuna Todiraşi). Călugăr la Mânăstirea-Neamţ. Arestat în 1959 împreună cu mai mulți călugări şi fraţi de la mănăstire şi dus la muncă silnică la Iaşi. După trei săptămâni a reuşit să fugă de sub pază. Prins şi bătut din nou cu bestialitate. Condamnat la 15 ani muncă silnică, pentru evadare şi agresarea organelor de miliţie cu tentativã de omor. Detenţia în lagărul Periprava, la tăiat stuf. După trei luni, a reuşit din nou să evadeze. De data aceasta nu a mai fost prins şi s-a ascuns într-o grotă aflată sub crucea de pe vârful Caraiman. În această grotă şi-a construit un mic altar în faţa căruia şi-a petrecut în rugăciune cea mai mare parte a timpului din următorii 10 ani.

În 1989 a fost uns preot la Mănăstirea-Cetăţuia. În 1992 a paralizat în urma unui accident vascular cerebral. Imediat după recuperare, împreună cu cinci călugări şi cinci fraţi, s-a întors la grota de pe Caraiman şi a început să ridice o mănăstire: Înălţarea Sfintei Cruci

LĂDARU, călugăriţă la Mănăstirea-Văratic, arestată şi închisă la Mislea.

UDIŞTEANU, Dionisie, ieromonah şi stareţ la Mănăstirea- Secu. Profesor la Seminarul Teologic Monahal de la Cernica. A trecut prin închisorile comuniste.

OLARU, Eva, călugăriţă la Mănăstirea-Văratic, ameninţată cu revolverul de către maiorul Ceia, şeful Securităţii Iaşi, şi de maiorul Schiller, şeful Securităţii Târgu-Neamţ, pentru a primi la mănăstire pe Silvia Nedelcovici. Aceasta era informatoare a Securităţii şi trebuia să-i discrediteze pe unii călugări. Refuză şi este maltratată la Securitatea Târgu Neamţ  de către maiorul Schiller, între 22 și 24 noiembrie 1949.

POGONAT,  Petru, monah de la Mănăstirea-Neamţ, a fost închis în temniţele comuniste.

POPÂRŢAC, Anton, monah de la Mănăstirea-Neamţ, originar din Bistriţa-Năsăud, a fost închis în temniţele comuniste.

SCRIPCĂ, Vasile, stareţul Mănăstirii-Secu, Neamţ. Membru al Mişcării Legionare, urmărit de Securitate pentru activitate duşmănoasă.

SPIRIDON, Vasile, călugăr la Mănăstirea-Neamţ urmărit de Securitate pentru activitate duşmănoasă.

TUDOR, Alexandru, ieroschimonahul de la Mănăstirea- Sihăstria, s-a născut la 22 decembrie 1896. A fost închis la Aiud, unde a decedat.

URMĂ, Ştefan, călugăr la Mănăstirea-Neamţ, membru al Mişcării Legionare, din 1937, urmărit de Securitate pentru activitate duşmănoasă.

VASILACHE, Haralambie, arhimandrit mitrofor, stareţ al Mănăstirii-Neamţ, născut în anul 1910 în judeţul Vaslui, a fost arestat în 1959 şi condamnat la opt ani de detenţie, dar a murit la Gherla, în 1962. N. Steinhardl îşi aminteşte în Jurnalul fericirii de părintele Haralambie, pe care 1-a întâlnit la Gherla, în mai 1963: „Operat de două ori, înspăimântător de slab, abia umblând, mai toată ziua culcat şi acoperit cu pătura, cufundat în rugăciuni, părintele Haralambie V aşteaptă moartea. Află însă mijlocul şi tăria de a ne vorbi uneori, câte puţin. Monah ce se află, întâmpină sfârşitul cu seninătate, dar nu fără griji: ca omul cuminte care se găteşte de drum lung şi cunoaşte că nu-i de râs, că e bine să chibzuieşti din vreme la toate, să faci cuvenitele pregătiri şi să te echipezi, cugetând că e mai bine să prisosească decât să lipsească”. Părintelui Haralambie i-a împărtăşit „ca unui sfânt” N. Steinhardt, acea experienţă a întâlnirii cu Hristos, pe care a trăit-o la Jilava.

VASILACHE, Vasile, arhimandrit, născut la 28 ianuarie 1909, în judeţul Vaslui, fratele părintelui Haralambie, fost stareţ la Pocrov, arestat în 1959, a fost condamnat la opt ani de închisoare, pentru acţiuni duşmănoase faţă de regim, şi închis la Bacău, Jilava şi Gherla. Vicar al Arhiepiscopiei Americii şi Canadei, Prea Sfinţitul Vasile Vasilache îşi aminteşte: „… în noiembrie 1962, am simţit că trebuia să privesc pe micuţa fereastră a celulei. Nu mi se îngăduia s-o fac, dar mi-am asumat riscul. Am văzut doi condamnaţi, cărând pe o targă cadavrul unui alt deţinut. Era acoperit cu un cearşaf şi îl duceau la morga penitenciarului. Iarăşi am avut acelaşi simţământ, că deţinutul mort era Haralambie. S-ar fi putut prea bine să fi fost aşa. Într-adevăr, după cum am descoperit mai târziu, Haralambie s-a stins în ziua aceea”.

Vom continua serialul nostru dedicate anticomunismului în zona Neamțului, în luna septembrie, cu seminariile monahale din Neamț în timpul comunismului și cu prezentarea Securității și a rețelei sale informative.

(Va urma)

Prof. Emanuel Bălan

 

Surse:

  • Paul Caravia, Virgiliu Constantinescu, Flori Stănescu, Biserica întemnițată: România 1944-1989,  București, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarsimului, 1998;
  • Cicerone Ioniţoiu,  Cartea de aur a rezistenţei româneşti împotriva comunismului, vol. II, București, Editura Hrisovul SRL, 1996;
  • Critstina Păiuşan,  Radu Ciuceanu, Biserica Ortodoxă Română sub regimul comunist, vol. I (1945-1958), Bucureşti, I.N.S.T., 2001;
  • Octavian Roske, Mecanismele represive în România 1945-1989. Dicţionar biografic, vol. II, D-G, București, Editura Academiei Române, 2003;
  • Cicerone Ioniţoiu, Victimele terorii comuniste. Arestaţi, torturaţi, întemniţaţi, ucişi. Dicţionar D-E, București, Editura „Maşina de scris”, 2002;
  • Cicerone oniţoiu,  Victimele terorii comuniste. Arestaţi, torturaţi, întemniţaţi, ucişi.Dicţionar F-G, București, Editura „Maşina de scris”,  2002;
  • Paul Caravia, Virgiliu Constantinescu, Ștefan Ilioaie, Mărturisitorii de după gratii. Slujitori ai Bisericii din temniţele comuniste, INST – Arhidiecezana Cluj, 1995;
  • Octavian Roske, Mecanismele represive în România 1945-1989. Dicţionar biografic, vol. XI, T-Z, București, Editura Academiei Române, 2011;
  • Mihai Rădulescu şi PS Slătineanul, Preoţi în cătuşe, București, Editura „Ramida”, Bucureşti, 1997;
  • Adrian Nicolae Petcu, Nicolae Catalin Luchian, Clerici și mireni mărturisitori din Arhiepiscopia Iașilor, în închisorile comuniste (1945-1964), Editura Doxologia, Iași, 2017.

Citește și:

ziar piatra neamt



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *