8 aprilie/ Ziua Internațională a Romilor

Au o istorie dramatică,  sunt răspândiţi pe tot globul şi mulţi se feresc să îşi declare etnia. Unii dintre ei stau cu capul sus, mândri de realizările lor. Alții stau cu mâna întinsă pe la colțurile lumii. Le ascultăm muzica și le admirăm dansurile, dar, în același timp, ne sunt ca un ghimpe în coaste din cauză că mulți dintre ei comit infracțiuni și nu admit incluziunea socială. Vorbim despre romi (uneori scris și rromi, cunoscuți popular și ca țigani  roma – în limba romani).

Astăzi, 8 aprilie este ziua lor. Data pentru Ziua internaţională a romilor a fost aleasă după organizarea primului Congres al romilor de pretutindeni, care s-a desfăşurat la Londra în 1971.

Potrivit internationalromaniunion.org, atunci au fost adoptate, ca simboluri internaționale, imnul ”Djelem, Djelem’‘ (Călătoream, călătoream”), compus de muzicianul francez Jarko Jovanovic, împreună cu medicul de origine slovacă Ján Cibulka.

Tot în 1971 a fost adoptat şi steagul internaţional al romilor. Steagul are jumătatea de jos verde – simbol al câmpurilor înverzite şi jumătatea de sus albastră – simbol al cerului senin.

La mijlocul steagului este o roată, care simbolizează soarta şi nomadismul tradiţional, în relaţie cu spaţiul originar, al Indiei.

Romii în UE

Romii sunt minoritatea cea mai numeroasă din Europa. În UE trăiesc 6 milioane de romi și alte 4 milioane în țările implicate în procesul de aderare (Muntenegru, Serbia, Macedonia de Nord, Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo și Turcia). 

Romii din România

Minoritatea romă din țara noastră constituie unul dintre grupurile etnice minoritare cele mai mari.

Primul document care atestă o prezență țigănească pe pământ românesc este actul emis în 1385, de Domnul Țării Românești, Dan I, prin care acesta dăruiește Mănăstirii Tismana un domeniu, pe care trăiesc și 40 de sălașe de “țigani” robi.

Nicolae Iorga, ca şi alţi istorici, face referire la faptul că ţiganii au venit în Principatele Române odată cu invazia mongolă din 1241-1242. După ce tătarii s-au retras, țiganii au rămas ca robi, în curțile boierești sau pe domeniile mânăstirești. Robia romilor a fost desfiinţată în Moldova la 23 decembrie 1855 de domnitorul Gri­gore Ghica Vodă, iar la 20 februarie 1856 domnitorul Barbu Ştirbei a decretat dez­robirea romilor în Ţara Ro­mânească.

Romii din zona Târgu Neamț

În zona Târgu Neamț trăiesc mai multe comunități de romi. Cei mai cunoscuți sunt cei din cartierul Tăbăcari din Târgu Neamț și cei din comunele Vînători- Neamț, Crăcăoani și Răucești (satul Cărpiniș).

Unii își câștigă existența din comercializarea fierului vechi sau prin alte activități moștenite de la înaintașii lor, alții se mulțumesc cu ajutoarele sociale și cu mersul la cerșit sau la furat. Din păcate, tot cei din ultima categorie sunt romii care refuză orice tentantivă de incluziune socială.

Unii s-au românizat, profesează în domenii precum IT, învătământ, administrație publică sau fac parte din forțele de ordine și liniște publică, fiind un exemplu că se poate și altfel. Alții încă nu se pot descotorosi de vechile obiceiuri, cel mai deranjant fiind cerșitul, care, odată cu înaintarea în vârstă, se transformă în infracțiuni mult mai grave.

Vrem, nu vrem, fac parte din societatea noastră. Însă sunt discrimnați și priviți cu ostilitate. Deseori, același lucru îl simt și românii.

De la robie, la incluziune socială

De ani de zile se tot vorbește despre incluziunea lor socială, despre schimbarea modului de viață, despre arme precum educație și civilizație. E un proces cu termen lung, care va fi implementat doar cu voința lor și cu sprijinul autorităților și al românilor care conviețuiesc în același perimetru cu romii. E un proces care durează cât o istorie și care înaintează cu pași lenți, care se întind pe zeci, sute de ani.

De ziua lor, să ne amintim că romii au fost înrobiţi, deportaţi, discriminaţi, excluşi, izolaţi. Sute de ani, în orice colț al lumii.

Îmbunătăţirea situaţiei educaţionale, spre păstrarea culturii romani şi a limbii romani, creșterea nivelului de civilizație și spiritual de conviețuire sunt obiective care ar trebui să fie prioritare atât pentru romi, cât și pentru români.

Această etnie a dat mari talente, cu înclinaţii artistice, literare, muzicale şi cinematografice, dar şi meşteşugari populari neîntrecuţi, aducând numeroase elemente de noutate şi de originalitate atât în peisajul cultural naţional, cât şi în cel european şi internaţional.

8 aprilie este o ocazie de a atrage atenția asupra progreselor înregistrate în ceea ce privește incluziunea romilor, dar și asupra faptului că acest proces presupune eforturi susţinute din partea tuturor actorilor relevanţi şi necesită o înţelegere amplă şi profundă a dimensiunii problematicii.

În această zi de sărbătoare a identității, a valorilor și a limbii romane, urăm „La mulți ani!” cetățenilor de etnie romă de pretutindeni. Fie ca viitorul să aducă o schimbare în bine pentru fiecare dintre voi!

Andreea Trăsnea