„Zilele Creangăˮ din 1971 și 1975 sau cum comuniștii îl elogiau pe Creangă mai bine decât capitaliștii actuali

Pentru că ne aflăm în luna lui mărțișor, când, la 1837, se năștea marele povestitor Ion Creangă, vom reda în cele ce urmează câteva amănunte despre Zilele Creangă din 1971 și 1975.

Trebuie spus că prima ediție a Zilelor Creangă au avut loc în decembrie 1964, așa cum consemna ziarul „Scînteiaˮ din 21 decembrie, însă debutul oficial a avut loc în 1969 sub denumirea de „Șezătoare la Humuleștiˮ.

Organizatorii din aceea perioadă erau Comitetul de cultură și educației socialistă al orașului Tîrgu Neamț și Muzeul Memorial „Ion Creangăˮ. În acest material vom vorbi despre programul edițiilor din 1971 și 1975, program care se întindea pe mai multe zile și care era mult mai bogat și diversificat față de programele edițiilor recente, în special cel din 2018, ediție care s-a desfășurat într-un anonimat total.

Pentru a ilustra atmosfera celor două ediții vom folosi articolele publicate de ziarul județean „Ceahlăulˮ din decembrie 1971 și 1975.

Din articolul publicat în „Ceahlăulˮ din 21 decembrie 1971, aflăm că „într-o atmosferă sărbătorească, la Muzeul memorial „Ion Creangă“ din Humuleşti s-au deschis ieri manifestările cultural-artistice organizate în perioada 20-26 decembrie, sub titlul generic „Şezătoare la Humuleştiˮ în memoria marelui scriitor. După un cuvînt de deschidere rostit de tovarăşul Nicolae Ivancihin, preşedintele Comitetului de cultură şi educaţie socialistă al oraşului Tîrgu Neamţ, tovarăşul Gheorghe Bunghez, preşedintele Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, a vorbit despre Locul lui Ion Creangă în spiritualitatea românească.ˮ Tot în prima zi a avut loc o emoționantă întâlnire a „copiilor din Humuleşti cu învăţătorul Anton Grigoriu, nepotul povestitorului.ˮ

Programul celei de a III-a ediții a mai cuprins: expoziţia de artă plastică a pictorului Eugen Ispir („Locuri şi amintiri din opera lui Ion Creangă”), spectacolele cu „Harap Alb“ (în realizarea Teatrului Tineretului din Piatra Neamț) şi „Catiheţii din Humuleşti” (Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ din Iaşi), şezătoarea literară „În lumea basmului”, concursul cu tema „Nică a lui Ştefan a Petrei”, o sesiune de comunicări ştiinţifice la care au participat prof. dr. doc. C. Ciopraga, prof. dr. doc. I. D. Lăudat, prof. dr. Augustin Z. N. Pop.

Ediția din 1975 marca o relansare a manifestării cu un program mai bogat și cu mai multe instituții implicate în organizare. Din același ziar, aflăm din articolul publicat în 20 decembrie 1975, că „Şezătoarea reprezintă, fără îndoială, unul dintre principalele evenimente culturale ale sezonului. «Cu atît mai mult pentru oraşul Tirgu Neamţ — adaugă prof. Nicolae Ivancihin, preşedintele Comitetului orăşenesc de cultură şi educaţie socialistă — unde această săptămînă încheie, practic, programul manifestărilor culturale din fiecare an. Reluată, de obicei, în ultima parte a lunii decembrie, Şezătoarea humuleşteană îşi propune să permanentizeze o nobilă tradiţie culturală, tradiţia întîlnirilor la izvoarele unei creaţii inegalabile, să aducă, în preajma Anului nou, aerul de duioşie şi optimism pe care îl respiră copilăria şi opera lui Ion Creangă. Manifestarea îşi adaugă în acest an o nouă dimensiune, atît prin diversitatea acţiunilor programate, cît şi prin îniţierea unor interesante concursuri de creaţie şi înterpretate artistică».ˮ

Interesant este și programul acestei ediții, pe care îl redăm:

„21 decembrie, ora 9- deschiderea festivă, la căminul cultural din Humuleşti; „Întîlnire la Humuleşti“, program artistic pregătit de elevii Şcolii generale „Ion Creangă“; pelerinaj la Muzeul memorial.

22 decembrie, de la ora 11 — la casa de cultură — Vernisajul expoziţiei de desene „Lumea copiilorˮ, organizată în urma concursului anunţat; Întîlnire cu poetul Corneliu Sturzu, de la editura „Junimeaˮ; deschiderea expoziţiei de carte „Din opera şi despre opera lui Ion Creangă“ .

23 decembrie,ora 17, la căminul cultural Humuleşti — şezătoare literară „Creangă, fiu al satului“; ora 18 — la Biblioteca orăşenească — seară literară „Ion Creangă, clasic al literaturii

romîne“; vernisajul unei expoziţii de carte.

24 decembrie, ora 17 — la casa de cultură — seara literară „Humuleşti, satul copilăriei universale“, cu participarea unor cenacluri din judeţ.

27 decembrie, ora 17, la casa de cultură — „Ion Creangă în amintirile urmaşilor“, întilnire cu Mihai şi Anton Grigoriu, strănepoţi ai scriitorului.

28 decembrie, ora 10- la casa de cultură —simpozionul „Permanenţa operei lui Ion Creangă“. Participă critici şi istorici literari, scriitori, cadre didactice universitare. În continuare, un recital din opera lui Ion Creangă, care va fi susţinut de actori ai Teatrului Naţional din Iaşi. În aceeaşi zi, la ora 17 vor fi anunţate rezultatele concursurilor de creaţie şi interpretare organizate în cadrul „Şezătoriiˮ.

Se pare că, până și comuniștii acordau o mare atenție culturii chiar dacă astfel de manifestări aveau și accente propagandistice, în timp ce în prezent nu știm sau nu putem să facem din această manifestare un brand al locului.

Prof. Emanuel Bălan

Surse: Ceahlăul, nr. 1190, 21 decembrie 1971, p. 1, nr. 2008, 20 decembrie 1975, p. 4.