2000 de Constantini si Elene la Targu Neamt
Pe 21 mai ii sarbatorim pe Sfintii Imparati Constantin si mama sa Elena, slaviti de Biserica si de credinciosi ” intocmai cu Apostolii”. Astazi, in Targu Neamt peste 2000 de persoane isi sarbatoresc onomastica, purtand numele marilor Imparati Constantin si Elena. 997 de doamne si domnisoare sunt felicitate cu ocazia sarbatorii, urmate de domni, 940 la numar. Printre targnemtenii care poarta in buletin diminutivele de la numele Sfintilor Imparati, 60 sunt „Costel” si 59 „Liliana”.
Istoria relateaza ca, Sfântul Constantin era fiul împaratului roman Constantin Clor si al Sfintei Elena. Tatal Sfantului Constantin cel Mare a fost comandantul legiunilor romane din Britania, de pe Dunare si de pe Rin, iar mama sa, nascuta în anul 250, din spita neamului daco-roman a fost prima femeie din lume care si-a eliberat sclavii si a desfiintat stralucitoarea suita de doamne de la Curte. De educatia militara a fiului s-a ocupat tatal, de cea spirituala s-a ocupat mama sa, insa Sfanta Elena in tinerete a mers pe câmpul de lupta alaturi de sotul ei, de aceea i s-a oferit dreptul de a purta „Virtutea militara”. A ajutat multi oameni necajiti, a zidit numeroase biserici si a ordonat sapaturile din dealul Golgotei, în urma carora a fost gasita Sfânta Cruce. A murit la o vârsta înaintata fiind depusa în Biserica Sfintii Apostoli din Constantinopol. Ulterior trupul ei a fost adus la Roma, tronul si o parte din cosciug aflându-se la Muzeul Vaticanului.
Legenda spune ca dupa ce Maxentiu ameninta Imparatia lui Constantin cu razboi, având o armata de 150.000 de soldati, in anul 312, Sfântul vede pe cer semnul Crucii însotit de cuvintele: „Prin acest semn vei învinge.” Cu o armata de numai 20.000 de soldati, însemnati cu semnul Sfintei Cruci, înfrunta dusmanul la 28 octombrie 312 la Podul Vulturului. Maxentiu moare înecat si Sfântul Constantin împreuna cu Liciniu elaboreaza Edictul de la Milano din 313, prin care se recunoaste libertatea religioasa a Bisericii Crestine. Insa, nu dupa mult timp Liciniu dezlantuie prigoana împotriva crestinilor si este învins, la 18 septembrie 324, în batalia de la Chrysopolis, de Constantin, care devine singurul împarat al Imperiului, marcându-se astfel sfârsitul tetrarhiei.
Împaratul face reforme serioase, printre care reforma juridica bazata pe religia crestina. Interzice torturile, acorda ajutoare sociale, pedepseste adulterul, declara duminica zi de repaus. Construieste trei poduri pe Dunare la Sucidava, Drobeta si Axiopolis si înalta o cruce mare la Roma. Participa la sinodul I ecumenic de la Niceea si muta capitala la Constantinopol, oras nou, înaltat pe locul unei cetati mai vechi, inaugurat la 11 mai 330. Zideste biserici iar în ziua de Rusalii, anul 337, este botezat, cu putin timp înainte de moarte, de episcopul Eusebiu.
Este îngropat lânga mama sa, impreuna de care este trecut în rândul sfintilor, Biserica Rasariteana punându-i alaturi de apostoli.
Viorela Gherasim