Calamităţile în istoria Târgului Neamţ

De admin Pe 18 mart. 2017

Istoria Târgului Neamţ a cunoscut de-a lungul timpului şi momente de cumpănă: distrugeri provocate de războaie şi armate străine, incendii, inundaţii, foamete şi chiar epidemii.

În 1467, în drum spre Baia, Matia Corvin, regele Ungariei a ars Neamţul. Peste nici 10 ani, oștile lui Mahomed al II-lea, în asediul asupra Cetăţii Neamţului, distrug şi târgul. Războaiele turco-polone din anii 1672-1699, au dus la depopularea târgului, aşa cum îl găsea la 1675, pustiu (deserta), Francesco Buonvisi. În 1685, târgul este incendiat în urma confruntării dintre trupele poloneze aflate în cetate şi oştile conduse de Antioh Hatmanul. În 1691, Sobieski găsea târgul distrus şi depopulat „un orăşel a fost în vale, astăzi sunt doar colibe”. În 1788 este din nou distrus de trupele austriece. În timpul zaverei din 1821, „eteriştii au ars târgul la bejenie şi locuitorii au fugit„, așa cum aflăm din documentul semnat de eschimonahul Petru, vechilul Mănăstirii Neamţ.

Incendiile au provocat şi ele daune însemnate târgului. Primul incendiu consemnat a fost cel din iarna lui 1788, care a distrus toate casele şi dughenele. În 1792, din nou focul a distrus aproape tot târgul. În secolul al XIX-lea, au rămas în istoria târgului incendiile din 1864 şi 1887.

Cel din 1864 , s-a produs pe 15 aprilie, miecuri dimineaţa, în săptămâna mare. Incediul a cuprins o parte însemnată din oraş, casele situate între Biserica Sf. Ilie şi Adormirea. În incediu au ars şi acoperişurile bisericilor Sf. Ilie şi Sf. Gheorghe, iar Adormirea a ars toată.

Al doilea incediu, din 1887, s-a produs tot în săptămâna mare, în noaptea de 2 spre 3 aprilie, care a cuprins casele de pe strada Cuza Vodă şi străzile adiacente. „Tot oraşul dormea, bătea un vânt puternic şi în mai puţin de 2 ore s-au prefăcut în scrum şi cenuşă 38 de case aparţinând la 74 de persoane”.

Un alt incediu puternic a fost cel din 12 octombrie 1928, care a distrus câteva zeci de case de pe Strada Mare.

Inundaţiile produse de-a lungul timpului au făcut şi ele pagube însemnate. Astfel, în 1865, în luna iunie, ploile abundente au făcut ca Ozana să inunde gospodăriile din zona Condreni.

Inundaţiile din februarie 1877, determinate de topirea rapidă a zăpezii, au provocat inundaţii mari în zona Ţuţuieni. Cele mai mari inundaţii par a fi cele din 1881, din zilele de 2-6 mai, care au acoperit de apă jumătate din târg, multe case surpându-se.

În anii 1731-1732, foametea a facut ravagii, determinând Domnia să trimită alimente şi cereale „fără bani”.

Chiar la începutul secolului al XIX-lea holera a secerat jumătate din populaţia târguului şi a Humuleştiului, restul populaţiei fiind evacuată la Humuleşti, în Bejeni şi pe dealul Humuleştiului şi pusă în carantină. Holera din 1812 din timpul lui Calimachi a nimicit aproape jumătate din evrei, care au fost nevoiţi să se retragă în corturi în afara târgului pe drumul Pietrei.

Holera de la 1829-1831, a decimat din nou populaţia abia refăcută după epidemia din 1812. În 1831, din cauza unei noi epidemii de holeră, evreii s-au mutat în corturi pe drumul Fălticenilor.

În 1849 epidemia de holeră a fost urmată de foamete şi invazia lăcustelor. În 1866, holera şi apoi tifosul au făcut prăpăd printre locuitorii târgului, medicul oraşului, doctorul Muller fiind neputincios. Peste 700 de persoane au fost decimate de epidemie. Sfârşitul anului 1898 a adus izbucnirea epidemiei de angină difterică care a secerat câteva zeci de vieţi, în ciuda eforturilor medicului spitalului.

Acestea sunt doar câteva dintre momentele ce au mercat negativ evoluţia aşezării de pe malul Ozanei. În numărul urmator voi rememora o scurtă istorie a pompierilor la Târgu Neamţ.

Prof. Emanuel Balan

Surse:

Arhivele Statului Neamţ. Fond Primăria Târgu Neamţ, 1887; fond Prefectura Neamţ, 1874;
Cupşa Ion, Arta militară a moldovenilor în a doua jumătate a secolului al XV-lea., Editura Militară, Bucureşti, 1959;
Groholschi Profira, Târgu Neamţ. Monografie, 1930, Imprimeria judeţului Neamţ;
Ispir, Mircea, Humuleşti, II, 1936-1966, manuscris dactilografiat;
Kaufman Iosef, Cronica comunităţilor din judeţul Neamt, Piatra Neamţ, 1928-1929;
Luca Gavril, Târgu Neamţ. Monografie, Editura Constantin Matasă, Piatra Neamţ, 2008;
Mihordea Vasile, Relaţiile agrare din secolul XVIII în Moldova, Editura Academiei Române Bucureşti, 1968;