Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de confidentialitate si protectia datelor. Click aici pentru detalii.
Search
sâmbătă 21 septembrie 2019
  • :
  • :

Comitetul Executiv al Consiliului Popular Tîrgu Neamț, în 1973 și 1975

Consiliul Popular a fost o autoritate publică locală, electivă, deliberativă și executivă, care a funcționat la nivelul comunelor, orașelor și județelor, ca organe locale ale puterii de stat, în perioada 1968-1989. El a înlocuit Sfatul Popular, care a funcționat în perioada 1950-1968, în baza Legii nr. 5/1950 pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române.[1]

Consiliul Popular a fost instituit prin Legea nr. 1/1968 pentru modificarea unor articole din Constituția Republicii Socialiste România.[2] Consiliul Popular își desfășurau activitatea în sesiuni și avea ca sarcină conducerea activității locale, asigurând dezvoltarea economică, social-culturală și edilitar-gospodărească a unităților administrativ-teritoriale în care au fost alese, apărarea proprietății socialiste, ocrotirea drepturilor cetățenilor, legalitatea socialistă și menținerea ordinii publice. Consiliul Popular se convoca în sesiuni ordinare din inițiativa Comitetului Executiv sau a cel puțin unei treimi din numărul total al deputaților. Dintre membrii Consiliului Popular se alegea Comitetul Executiv, care era organul de execuție, compus din președinte, vicepreședinți, și membri. Atribițiile acestuia erau: aduce la îndeplinire legile, decretele, precum și hotărîrile Consiliului de Miniștri și celelalte acte ale organelor superioare; execută hotărîrile consiliului popular care l-a ales; elaborează proiectele de plan economic și de buget local; execută planul economic și bugetul local, întocmește raportul cu privire la îndeplinirea planului economic local, precum și contul de încheiere a exercițiului bugetar; conduce, îndrumează și controlează activitatea organelor locale de specialitate ale administrației de stat; conduce, îndrumează, coordonează și controlează activitatea organizațiilor economice, a întreprinderilor și instituțiilor subordonate; conduce, îndrumează și controlează activitatea comitetelor executive ale consiliilor populare ierarhic inferioare consiliului popular care l-a ales.[3]

Despre o astfel de ședință a Comitetului executiv vom vorbi în cele ce urmează, ședință desfășurată în luna martie a anului 1973.

În prima parte a ședinței, Traian Moraru, vicepreşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular, „a prezentat expunerea de motive la proiectul de hotărîre privind adoptarea planului economic al Consiliului popular pe anul în curs (1973 n.n.). Relevînd succesele importante obţinute în anul 1972, îndeosebi în sectorul economic, vorbitorul s-a referit apoi pe larg la multiplele sarcini ce stau în faţa oamenilor muncii în acest an (1973 n.n.), anul hotărîtor al înfăptuirii în devans a cincinalului. O atenţie deosebită va fi acordată I.I.L. „Ozanaˮ, întreprindere cu o mare pondere economică în viaţa oraşului, şi celei mai tinere unităţi industriale, Fabrica de volvatir. De un sprijin mai substanţial vor trebui să beneficieze cooperaţia de consum şi cooperaţia meşteşugărească a căror menire principală rămîne mai departe buna aprovizionare şi servirea populaţiei.ˮ

După această prezentare, deputații au votat bugetul local pentru 1973 și planul economic al orașului. 

Nu au lipsit din discuțiile și luările de cuvânt ale deputaților, deficiențele în unele sectoare dar și în activitatea Comitetului Executiv. Alți vorbitori, Mitică Vîlcu, Serafim Lungu, Leon Bartield și Constantin Anghelulș s-au referit la „modul defectuos în care se materializează planul de investiţii, indicator rămas nerealizat, atît din vina beneficiarilor cît şi a constructorului.ˮ În acest sens era dat exemplul I.I.L. Ozana, „cele 40 de apartamente al căror termen de dare în folosinţă a expirat de mai bine de o lună, dar mai ales Secţia de semiindustrializare a legumelor şi fructelor, care are utilaje demontate în valoare de peste trei milioane lei, multe dintre ele aşteptînd de săptămîni în gara Paşcani.ˮ

Au fost discutate și probleme transportului în comun, directorul subunității de transport din Tîrgu Neamț, Constantin Irimia, a reacționat la critici prin „strîngere de umeri.ˮ

Nu au fost ascunse nici problemele gospodăriei comunale, probleme prezentate de către Victor Varvara, Mina Răucescu, Constantin Angheluş și Sorin Miron. Aceștia au „arătat că unele străzi planificate a fi întreţinute sau modernizate în anul 1973, n-au beneficiat decît de cîteva movile de balast, racordarea beneficiarilor la reţeaua de alimentare cu apă a oraşului a rămas numai pe hîrtie, iar salubrizarea oraşului se face în ritm de melc.ˮ

Alţi vorbitori, Gheorghe Andron, Victor Năforniţă, Toader Popa, Viorica Pletea ) s-au referit „la problema aprovizionării şi servirii populaţiei. În anul care a trecut, magazinele au fost aprovizionate mai mult după metodele clasico-empirice, lipsind adesea un studiu al cere rilor concrete, o analiză a structurii fondului de marfă, necesar, iar unităţile prestatoare de servicii n–au fost amplasate judicios în toate zonele locuite, fiind orientate în deosebi spre obţinerea cît mai lejeră a beneficiilor şi scăpînd din vedere tocmai menirea lor principală: servirea populaţiei cu serviciile de care aceasta are nevoie.ˮ

În finalul sedinței, după aprobarea proiectelor de hotărîre, a vorbit și Petre Risipeanu, secretarul Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean , care a „făcut recomandări preţioase privind îmbunătăţirea stilului de muncă al tuturor colectivelor de salariaţi din întreprinderi şi unităţi cooperatiste.ˮ

Comitetul Executiv al Consiliului Popular Tîrgu Neamț își lua angajamentul că în cursul anului 1973:

■Se vor da în folosinţă cele 40 de apartamente proprietate de stat cu 20 de zile înainte de termen .

■Se vor realiza economii în valoare de 60.0000 lei la lucrările finanţate de la buget, prin reparaţii şi întreţinerea suprafeţei de 1.000 m.p. străzi şi trotuare .

■Prin atragerea de noi surse la venituri, se vor depăşi prevederile bugetare cu 200.000 lei.

■În sectorul bugetar organizat de gospodăria comunală, se vor confecţiona materiale din resurse locale pentru curăţatul străzilor, realizîndu-se a stfel economii la buget în sumă de 30.000 lei şi se vor procura 70 m.c. material lemnos pentru încălzirea serei, economisindu -se pe această cale 20.000 lei.

■Pentru înfrumuseţarea oraşului se vor obţine peste plan 50.000 flori în valoare de 80.000 lei.

■Prin acţiuni patriotice, se vor efectua peste plan lucrări în valoare de două milioane lei.

În anul 1975, după alegerile din 9 martie,  Biroul executiv al Consiliului popular orășenesc Tîrgu Neamț, era format din următorii membri: Preşedinte: Vasile Şt. Darie (secretarul Comitetului orăşenesc de parti); Vicepreşedinţi: Constantin Gh. Dan şi Ioan A. Dumitra (preşedintele Cooperativei orăşeneşti de consum). Membri: Gheorghe Serghe (directorul Filialei Băncii Naţionale), Isache Eremia (şeful compartimentului arhitectură, sistematizare, control şi disciplină în construcţii al Consiliului popular orăşenesc), Toader C. Popa (secretarul Comitetului orăşenesc al U.T.C. ) și Niculina Vasluian (inginer la Fabrica de volvatir).

Profesor Emanuel Bălan

Sursa: „Ceahlăulˮ, nr. 1532, 30 ianuarie 1973, p. 3; nr. 1970, 29 martie 1975, p. 3.


[1] Legea nr. 5/1950 pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române (accesat la 10 martie 2019).

[2] Legea nr. 1/1968 pentru modificarea unor articole din Constituția Republicii Socialiste România (accesat la 10 martie 2019).

[3] Ibidem.




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *