Din memoria bunicilor, într-o carte: 20 de legende din Ținutul Zimbrului, Neamț, culese chiar de oamenii locului

Culegerea „Legende din Ținutul Zimbrului, Neamț (I)”, lansată pe 27 octombrie 2026, reunește povești din Târgu-Neamț, Agapia, Bălțătești, Crăcăoani și Vânători-Neamț. Cartea ajunge gratuit la culegători, în biblioteci și școli, dar poate fi citită și ascultată și online.

Un rățoi care se întoarce de la Cetatea Neamț cu aur. Un haiduc care cere voie să se încălzească și lasă în urmă, până dimineață, un leagăn de stejar fără niciun cui. Un ceaun de tocană prea mare pentru 25 de călăreți, care îl pune pe gânduri pe prefect, la Bălțătești, în 1848. Până de curând, poveștile acestea trăiau doar în memoria bunicilor din Ținutul Zimbrului, microregiunea ecoturistică din județul Neamț. Acum au o carte.

Asociația Ținutul Zimbrului a lansat culegerea marți, 27 octombrie, la Pensiunea La Moșie din Nemțișor, comuna Vânători-Neamț. Cartea reunește 20 de legende, povești și mărturii culese chiar de oamenii locului, de la vârstnicii care le mai știau (cea mai în vârstă povestitoare are 105 ani). Proiectul a fost finanțat de Consiliul Județean Neamț.

De la apel la carte, în șase săptămâni

Totul a pornit de la o întrebare simplă: ce se întâmplă cu o poveste atunci când omul care o știe nu mai este printre noi? Proiectul a început pe 17 septembrie, cu un apel deschis: copii și adulți din cele cinci localități ale ecodestinației au fost invitați să stea de vorbă cu un bunic sau cu un vecin în vârstă, să-i asculte poveștile și să le scrie. Textele au fost primite între 21 și 30 septembrie. În numai zece zile au răspuns 31 de culegători, care au trimis 38 de legende, povești și mărturii locale.

Textele au fost evaluate de un juriu format din președintele Asociației Ținutul Zimbrului, Geanina Fedeleș, directorul Administrației Parcului Natural Vânători-Neamț (Romsilva), Sebastian Cătănoiu, și managerul proiectului, Andreea Trăsnea. Juriul a urmărit legătura fiecărui text cu patrimoniul cultural imaterial al comunității, valoarea documentară și claritatea sursei: de la cine vine povestea și în ce context. Au fost alese 20 de texte, astfel încât toate cele cinci localități să fie prezente în carte. În octombrie au urmat editarea, ilustrațiile, înregistrările audio, machetarea și tiparul.

„N-au venit cercetători din afară să ne culeagă poveștile. Le-au cules oamenii locului, de la bunicii și vecinii lor. O legendă care nu e scrisă la timp se pierde odată cu omul care o mai ține minte. Juriul a avut o misiune grea, pentru că am primit povești foarte frumoase, iar câteva dintre ele așteaptă deja ediția a doua”, a declarat Andreea Trăsnea, managerul proiectului.

Ce povestesc legendele

Cartea străbate câteva secole de istorie a locului: de la Ștefan cel Mare și Aron-Vodă la haiducii codrilor, de la Revoluția de la 1848 la al Doilea Război Mondial, văzut prin ochii unui copil de opt ani. Unele legende pornesc de la Cetatea Neamț, cu comorile ei și cu tunelurile pe care bătrânii târgului le-au știut dintotdeauna. Altele se petrec în pădurile Parcului Natural Vânători-Neamț, cu iele, balauri și izvoare tămăduitoare, precum cel de lângă Schitul Vovidenia, unde se spune că Ștefan cel Mare și-ar fi oblojit rana. Pe Valea Cracăului, magazia oștii lui Ștefan cel Mare n-a mai fost găsită de nimeni, pentru că, spune legenda, „nu s-a pierdut, doar s-a ascuns”. Iar în legenda satului Mitocul lui Bălan, zimbrii sunt cei care au scos la lumină Calea Mare.

Alte texte nu sunt legende, ci amintiri: un sat mutat din calea apelor, o oală de sloi care a ținut în viață două familii în iarna cumplită din 1909, calendarul ortodox de pe peretele bunicii din Condreni sau burdujăii de Crăciun din Humulești. Una dintre povești vine de la Maria Ailincăi, povestitoarea de 105 ani, de la care Ilinca Matei a aflat cum a început totul la Bălțătești, pe un pământ „bălțat” de izvoare sărate.

O lansare cu legende spuse, citite și gustate

Lansarea a reunit peste 75 de participanți, printre care majoritatea culegătorilor. Au fost prezenți și Vasile Apopei, primarul orașului Târgu-Neamț, Iustian Heriu- viceprimarul orașului, Robert Bîrliba- administratorul public al comunei-gazdă, Vânători-Neamț, Amalia Penu- consilier personal al președintelui Consiliului Județean Neamț, Vasilică Harpa, Sebastian Cătănoiu- director Romsilva- Administrația Parcului Natural Vânători Neamț.

Culegătorii ale căror legende au intrat în carte și care au fost prezenți la lansare au primit premiul și tricoul proiectului, iar fiecare participant a primit un exemplar al cărții.

Legende au fost spuse de povestitori vârstnici, printre care meșterul popular Vasile Gaman din Vânători-Neamț. De la el a pornit una dintre poveștile din carte: nepoata lui, Maria-Melania Gaman, a scris cum bunicul ei a devenit, la opt ani, bărbatul casei, în anii războiului. Astăzi, Vasile Gaman are 90 de ani. Câțiva dintre culegători au citit, la rândul lor, din paginile pe care le-au scris.

Maria Cornea, culegătoarea legendei „Mitocul lui Bălan”, a urcat apoi pe scenă alături de nepoata ei, Ingrid Cornea, cu patru cântece despre locurile din care vin poveștile.

La atelierul gastronomic, peste zece copii din ecodestinație au gătit, alături de chef Don Dan și Stelios, tocana haiducească din legenda „Revoluția de la Bălțătești”, culeasă de Maria Atudorei. Ceaunul care, în legendă, îl pusese pe gânduri pe prefect a fiert din nou, de data aceasta nu pentru o oaste, ci pentru masa la care s-au adunat, la final, toți participanții.

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul voluntarilor Asociației Ținutul Zimbrului.

„Mottoul Ținutului Zimbrului este «Trăind legenda». Cartea aceasta arată că legenda nu ține doar de trecut: o duc mai departe oamenii care au avut răbdarea să-și asculte bunicii și vecinii. Le mulțumim culegătorilor, povestitorilor, voluntarilor și Consiliului Județean Neamț, care a făcut posibilă această primă ediție”, a declarat Geanina Fedeleș, președintele Asociației Ținutul Zimbrului.

Cartea nu se vinde, se dăruiește

Cartea a fost tipărită în 300 de exemplare. Pe lângă cele dăruite la lansare, exemplarele ajung gratuit la culegători, povestitori și voluntari, precum și la cel puțin 16 biblioteci, școli și instituții din microregiunea ecoturistică a județului Neamț. Varianta digitală poate fi citită și descărcată gratuit de pe tinutulzimbrului.ro. Pentru cei care preferă să asculte, 20 de legende au fost înregistrate audio și sunt disponibile gratuit în „Colțul de Arhivă Vie”, pe același site.

Cifra romană din titlul cărții nu este întâmplătoare: Asociația Ținutul Zimbrului își propune să continue culegerea cu o a doua ediție a apelului deschis, în 2027. Cei care știu o poveste a locului care nu se regăsește în carte o pot trimite de pe acum la [email protected].

Proiectul „Legende din Ținutul Zimbrului, Neamț (I)” a fost finanțat de Consiliul Județean Neamț prin programul anual de finanțări nerambursabile pentru proiecte în domeniul cultură, 2026, cu 30.000 de lei. Asociația Ținutul Zimbrului a asigurat o contribuție proprie de 3.765 de lei.

*Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Consiliului Județean Neamț.

Despre Asociația Ținutul Zimbrului

Asociația Ținutul Zimbrului îndeplinește rolul de Unitate de Management a Destinației de ecoturism Ținutul Zimbrului, care se suprapune peste Parcul Natural Vânători-Neamț, orașul Târgu-Neamț și comunele Agapia, Bălțătești, Crăcăoani și Vânători-Neamț. Microregiunea este certificată ca destinație de ecoturism de ministerul de resort (2016, recertificată în 2026) și a fost inclusă în clasamentul Top 100 Green Destinations (singura din România).