Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Steaua sus răsare”, ediția a 55-a
Duminică, 28 decembrie 2025, în organizarea Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț, va avea loc ediția a 55-a a tradiționalului Festival de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Steaua sus răsare”.
Anul acesta, la festival sunt invitate mai multe formații care vor evolua alături de formația gazdă, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”. Acestea sunt: „Urșii” din Asău (Bacău), Ansamblul de datini și obiceiuri de iarnă „Tudoreanca” (Tudora, Botoșani), „Cerbul de la Heleşteni” (Heleşteni, Iași), Alaiul de datini „Răzeșii Cracăului și Năvala urșilor” (Girov, Neamț), Alaiul Plugușorului „Sumănarii” (Trifești, Neamț), Alaiul de datini și obiceiuri (Răucești, Neamț), „Buhaiul de fete de la Boiștea” (Petricani, Neamț), „Arnăuții” (Urecheni, Neamț), Ansamblul folcloric „Străjerii muntelui” (Farcașa, Neamț), Ansamblul folcloric „Codrii Stânișoarei” (Borca, Neamț), Ansamblul folcloric „Codrii Neamțului”, Ansamblul folcloric „Comorile Neamțului”.
Formațiile invitate vor etala costumele și jocul tradițional specific zonei de proveniență în Parada datinilor și obiceiurilor românești din timpul sărbătorilor de iarnă, care va începe la ora 15:00 și se va derula pe traseul: Piața Ștefan cel Mare – Casa de Cultură – Muzeul de Istorie – Grand Hotel „Ceahlău” – Piața Ștefan cel Mare. O oră mai târziu, de la ora 16:00, publicul este invitat să urmărească concertul extraordinar al acestei ediții (pe scena instalată în Piața Ștefan cel Mare), care se va încheia cu evoluția invitaților de onoare, Ansamblul etnofolcloric „Plăieșii”, din Republica Moldova.
Alaiul de datini și obiceiuri de iarnă a debutat în decembrie 1969 sub acest nume. De-a lungul timpului, tradiționala manifestare și-a schimbat denumirea, ultimele zece ediții purtând titulatura Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Steaua sus răsare”, denumire inspirată de sărbătoarea principală a perioadei cuprinse între Sfântul Nicolae (6 decembrie) și Sfântul Ioan (7 ianuarie) – Nașterea Mântuitorului.
Fondul manifestării a rămas, însă, același: în luna decembrie, anual, la Piatra-Neamț se întâlnesc grupuri din județ, din țară și, în ultimii ani, și din zone din afara țării locuite de români (Republica Moldova și Ucraina), care participă la parada datinilor și obiceiurilor românești din timpul sărbătorilor de iarnă.
ANSAMBLUL ETNOFOLCLORIC „PLĂIEȘII” (Republica Moldova)
Grupul a fost creat de Nicolae Gribincea, la 15 ianuarie 1989, pe lângă Palatul Republican al Copiilor și Adolescenților din Chișinău, fiind conceput inițial ca un colectiv mixt de cântece și dansuri. În intervalul 1990–1999, ansamblul a activat pe lângă Liceul Teoretic Româno-Francez „Gheorghe Asachi”, purtând numele „Stejăreii”.
Din 2015 și până în prezent, activează ca ansamblu profesionist în cadrul Direcției Cultură a municipiului Chișinău.
Ansamblul etnofolcloric „Plăieșii” este laureat al mai multor festivaluri raionale, municipale și republicane, între care: „Să trăiți, să înfloriți”, „Florile Dalbe”, „V-am ura, v-am tot ura”, „La vatra horelor”, „Pentru Tine, Doamne”, „La onor, la datorie”, „Sună tălăncuțele”, „Aprindeți luminile”. A evoluat peste hotarele țării: la Moscova (1989), București, Iași (1996, 1997), Milano (1998), Cernăuți (2008), Vilnius, Padova, Bologna (2016) și Piatra-Neamț.
În ianuarie 2024, președintele Republicii Moldova a conferit ansamblului titlul onorific „Colectiv Artistic Emerit”, „în semn de apreciere a meritelor deosebite în salvgardarea patrimoniului cultural național, pentru contribuție la valorificarea și promovarea folclorului muzical autentic, precum și cu prilejul marcării Zilei Naționale a Culturii”.
„URȘII” DE LA ASĂU (Bacău)
Originea jocului ursului la Asău se pierde mult în timp. În anii ’60, Gavrilă Nicodim, organizator cunoscut al cetei de urși, a introdus bătaia cu două ciocănele la o tobă mai mare, obicei preluat de la prieteni din Dărmănești. Bătaia ritmică, specifică Asăului, este creația lui și a rămas unică și reprezentativă. Gavrilă Nicodim a strâns pentru prima dată mai multe piei de urs – opt – și a avut ideea jocului ursului pe par, joc moștenit și azi de asăuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul său, Daniel Nicodim, duce mai departe tradiția, reunind un număr impresionant de participanți – aproximativ 60. Ceata urșilor de la Asău participă la festivaluri importante de datini și obiceiuri românești.
ANSAMBLUL DE DATINI ȘI OBICEIURI DE IARNĂ „TUDOREANCA” (Tudora, Botoșani)
Din comuna Tudora, de la poalele Dealului Mare, vin cu solia datinilor și obiceiurilor de iarnă fiii satului, urmași ai boieroaicei Tudora și ai lui Ștefan cel Mare și Sfânt, pentru a prezenta ceea ce au păstrat de la înaintași și ceea ce consideră că îi reprezintă: tradiții din cele mai vechi timpuri.
Ansamblul a fost constituit în 1929, când un grup de țărani a mers la București, la curtea Regelui, pentru a-și prezenta tradițiile și obiceiurile. Repertoriul cuprinde urătura, jocul căiuților, jocul caprei, jocul ursarului. Urătura are funcție de festivizare și de urare a sporului agrar pentru anul care începe. Jocurile căiuților și ale căprițelor sunt legate de vechi credințe și simboluri, iar jocul ursarului și al ursului face legătura între vechime și actualitate, într-o coregrafie specifică, presărată cu satiră și umor.
Ansamblul are 30 de membri și este coordonat de Ioan Covrig.
„CERBUL DE LA HELEȘTENI” (Heleșteni, Iași)
Cerbul din comuna Heleșteni, județul Iași, reprezintă zona folclorică a Văii Siretului (subzona Pașcani – Târgu Frumos – Roman). Condusă de primarul comunei, Constantin Hîra, formația a participat la festivaluri importante din Moldova (Iași, Pașcani, Târgu Frumos, Vatra Dornei). Repertoriul include două momente principale: jocul cerbului și descântecul acestuia.
În mitologia populară românească, cerbul este simbol al dreptății și purității. Masca „Cerbului” este asemănătoare celei de capră: capul din lemn, trupul din covor sau lăicer ornat. Impresionează coarnele și ornamentele. Cerbul este înconjurat de „moșnegi și babe”, muzicanți și dansatori cu sau fără mască, în costume viu colorate.
ALAIUL DE DATINI „RĂZEȘII CRACĂULUI ȘI NĂVALA URȘILOR” (Girov, Neamț)
Grupul s-a înființat în seara de 31 decembrie 2016, când cetele de urători s-au întâlnit, întâmplător, în fața casei preotului din sat, moment ce a dus la unirea lor. De atunci, an de an, grupul funcționează în perioada sărbătorilor de iarnă, încercând să-și îmbunătățească permanent evoluția.
Scenariul artistic (Jocul caprei și al cerbului, dansul căiuților, urături și strigături, năvala urșilor) a fost conturat pornind de la o poveste auzită în Ajunul Anului Nou 2020, îmbogățind obiceiurile din zona Girovului și creând un moment original.
ALAIUL PLUGUȘORULUI „SUMĂNARII” (Trifești, Neamț)
Formația „Sumănarii” s-a înființat în 1971, la inițiativa învățătorului Dumitru Stoean, care a dorit să pună în valoare sumanele vechi din lăzile de zestre. Autenticitatea costumelor a atras atenția, iar grupul a fost invitat la Televiziunea Română în 1973. Au urmat participări la festivaluri din Iași, Constanța, Sf. Gheorghe, Alba Iulia, spectacole la Muzeul Țăranului Român din București și în Republica Moldova.
Grupul este format din aproximativ 20 de urători, din trei generații, purtând sumane vechi de peste 100 de ani, cusute manual. Recuzita include dobe, buhai, harapnice, zurgălăi, cârâitoare, fluier și corn de vânătoare.
„BUHAIUL DE FETE DE LA BOIȘTEA” (Petricani, Neamț)
Grupul a fost înființat în 2022, la inițiativa părintelui paroh Gheorghe Trofin. Urătura celor douăsprezece fete vorbește despre frumusețea trecerii în Noul An și transmite urări de bine. Obiceiul, practicat de sute de ani, era realizat în mod tradițional de băieți; în această formulă, tradiția este dusă mai departe cu implicarea tinerelor, care își doresc să păstreze datina și să încânte publicul prin ritm și energie.
ALAIUL DE DATINI ȘI OBICEIURI (Răucești, Neamț)
Datinile cu caracter ludic sunt încă bine reprezentate în comuna Răucești. În satul Oglinzi, alaiurile dovedesc o vechime îndelungată, cu expresie sincretică (joc, text, cântec). O caracteristică definitorie este răspândirea și conservarea materialului folcloric, ceea ce arată continuitatea fenomenului de creație.
Jocul caprei de Anul Nou are particularități locale: există mai multe tipuri de capră (capră tânără, capră bătrână), iar originalitatea momentului din Oglinzi este accentuată de folosirea cârjelor contorsionate. Formația este coordonată de profesorul Gheorghe Smău.
„ARNĂUȚII” (Urecheni, Neamț)
Formația are o tradiție de peste un secol. Arnăuții erau mercenari albanezi aflați în slujba domnitorilor Moldovei și Țării Românești, ca gardă domnească sau în slujba boierilor, mai ales în perioada fanariotă.
Membrii grupului poartă costume populare cu elemente specifice (năframă din borangic/șervet cu mărgele, flanelă roșie, căciulă împodobită, uneori fuste cu zdrențe, ițari albi, opinci cu zurgălăi) și câte un buzdugan ornamentat. Arnăuții sunt recunoscuți pentru vitejie și loialitate.
ANSAMBLUL FOLCLORIC „STRĂJERII MUNTELUI” (Farcașa, Neamț)
De la poalele Munților Stânișoarei vine să colinde Ansamblul „Străjerii muntelui”. An de an, localnicii se adună în costume populare și merg cu Capra, păstrând datina și credința strămoșească, bucurând Valea Bistriței și nu numai prin cântece și costume autentice.
ANSAMBLUL „CODRII STÂNIȘOAREI” (Borca, Neamț)
Ansamblul este coordonat artistic de Dumitrela Petrescu și Marcela Bondar. A obținut premii la concursuri precum „Vacanțe artistice”, „Multitalent Show”, „Ritmuri de toamnă”, competiția de la Durău „Tânăr și liber” și a participat la evenimente precum „Festivalul Haiducilor” (Grințieș), sărbătoarea teritoriului GAL (Ceahlău) și târgul „Tradiții și gastronomie” (Farcașa). Grupul a fost invitat și la înregistrări TV alături de interpreți consacrați.
ANSAMBLUL FOLCLORIC „FLORICICĂ DE LA MUNTE” (Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț)
Înființat în 1971, ansamblul s-a consacrat ca unul dintre cei mai importanți păstrători ai culturii tradiționale românești. A susținut turnee în Europa și are în palmares distincții obținute la festivaluri internaționale (Reims, Zakopane, Zavet, Lovec, Krakowia, Kikinda, Champtoce, Quartu Sant’Elena, „Olympus” – Katerini, Adapazari). Repertoriul cuprinde suite de dansuri din toate zonele etnofolclorice ale țării, iar pentru sărbătorile de iarnă include colinde și datini specifice (jocul caprei, al ursului, jocul măștilor, urătura de An Nou, semănatul).
Conducerea muzicală: dirijor Denis Samson. Conducerea artistică: coregraf Dedilia Popovici.
ANSAMBLUL FOLCLORIC „CODRII NEAMȚULUI”
Aparține Asociației Culturale „Codrii Neamțului” din Piatra-Neamț și a fost înființat în 2010 de profesorul-coregraf Sebastian Coroi, la îndemnul regretatului maestru coregraf Nae Rotaru.
Ansamblul a participat la concursuri și festivaluri în țară și în străinătate, precum și la emisiuni TV (Antena 1, Pro TV, Național TV, Favorit TV, Etno TV, Kanal D, TVR1). Are în repertoriu cântece și dansuri din toate zonele țării, dar și dansuri macedonești, grecești, țigănești și rusești, precum și programe de datini și obiceiuri de Crăciun și Anul Nou.
Pentru evenimentul din 28 decembrie 2025, ansamblul a pregătit un moment muzical-coregrafic și de teatru folcloric: colinde tradiționale, urătură tradițională, jocul măștilor, jocul caprei, jocul ursului (zona Valea Bistriței – Neamț).
ANSAMBLUL FOLCLORIC „COMORILE NEAMȚULUI”
A fost înființat de profesor-coregraf Anda Maria Acristinei, în 2008. A reunit tineri cu vârste între 4 și 30 de ani, punând bazele unui ansamblu de dansuri populare românești. Ulterior, ansamblul a susținut numeroase reprezentații la nivel local, județean și național și a participat la turnee și festivaluri internaționale (Franța, Spania, Turcia, Grecia).
Intenția Ansamblului folcloric „Comorile Neamțului” este de a prezenta o imagine despre cultura tradițională și obiceiurile județului Neamț, dar și din alte regiuni ale țării.
Vezi mai multe știri pe Ziar Piatra-Neamt