File de istorie: Humulești, satul marelui Creangă
Originea numelui satului Humulești (actual cartier al orașului Târgu Neamț), încă suscită controverse. Ultima ipoteza asupra etimologiei satului este cea a lingvistului Vasile Arvinte, care consideră că satul este foarte vechi și are la origine numele unui cneaz, întemeietor de obște țărănească liberă, sau al unui boier cu numele Homul.
Istoric, situația este clară, satul fiind format probabil în primele decenii ale secolului al XVIII-lea într-o poiană, pe fostul loc al Mănăstirii Neamț numit Prisaca lui Buliga. În anul 1743, acolo se aflau „șăzători niște oameni ce le zic humulești”, care nu voiau să se supună obligațiilor boierescului față de mănăstire, pretinzând că locul ținea încă de hotarul Târgului Neamț și, ca urmare, aveau doar îndatoriri către domnie, ca și târgoveții.
Domnia va confirma însă stăpânirea Mănăstirii Neamț asupra locului, astfel că humuleștenii vor fi după 1749 clăcași mănăstirești. La origine, așadar, satul Humulești este așezarea unui grup familial aparținând neamului Humă. În anul 1766, aceștia și-au făcut o bisericuță. Printre ctitori se aflau diaconul Toader Humă, preotul Vasile sin Humă și un Ion Humă.
În 1774, satul Humulești, al Mănăstirii Neamț, avea 35 de gospodarii, dar șase erau pustii, trei locuitori erau oamenii bisericii și 29 țigani domnești. Condica Liuzilor din 1803, arăta pentru sat, 109 liude și doi scutiți de bir ai vornicului Grigore Ghica, pentru ca, în 1814, să fie 44 de fruntași, 32 de mijlocași și 47 de codași. În același an, din ordinul domnitorul este măsurată suprafața agricolă a satului, rezultând, 34971 de prăjini pentru cultură și 12444 de prăjini pentru imaș.
Dacă în 1774 satul este înglobat târgului, la 1802 devine sat separat și revine la târg abia în 1895. Între 1870 și 1895, a fost comună alcătuită din satele Humulești, Brătulescu, Ocea, Topolița, Țolicea și Săcălușești iar prin decretulregal 1810 din 22 aprilie 1895 revenea la Târgu Neamț.
Interesant este bugetul anului 1895, înainte ca Humuleștiul să fie alipit târgului. Veniturile erau de 8604,91 de lei, iar cheltuielile erau de 8688,69 de lei. Dintre cheltuieli, 1548 erau destinate drumurilor comunale, iar la personal erau alocați 5320 de lei, astfel: 1080 salariul primarului (era Vasile Popescu), 420 de lei diurna viceprimarului, 1080 salariul notarului, 420 salariul ajutorului de notar, 120 de lei salariul omului de serviciu al primăriei, 540 de lei, salariul brigadierului, 1080 de lei salariul a trei jandarmi, 360 salariul casierului comunei, 120 de lei salariul sefului de garnizoană și 100 diurna consilierilor. În 1895 consiliul comunal era format din Vasile Popescu, primar, Gh. Enea, viceprimar și consilierii:Toma Cojocariu, V. Ungureanu, Ion V. Gheorghe, N. Scutariu, Mih. Secășeanu, V. Condrea și Gh. Lăcătușu care era decedat.
În secolul al XIX-lea, pe lângă agricultură și creșterea animalelor, humuleștenii se ocupau cu cărămidăria, în partea Bejenilor, tăbăcăritul pieilor, morăritul (la 1849 existau morile lui Costache Ailioaiei și Par Vărvara Gorgos) și industria spirtului, velnița din Humulști, a fost ridicată în 1866, în partea de apus a vetrei satului, pe drum spre Piatra și a fucnționat până la 1895, când a fost distrusă de un incediu. O altă ocupație a fost albinăritul, astfel că pe la 1870-1890, numărul stupilor era de 2800, cu o producție de 70000 de kilograme în 1890.Teascurile care produceau uleiiul cânepă, aparțineau lui Mihalache Vasiliu Cărășină și diaconului Andrei.
Populația satului a crescut lent, astfel că la 1895 erau 1273 de locuitori. Istoria satului continuă cu realizări importante și după alipirea la oraș, devenind suburbie a acestuia.
Prof. Emanuel Bălan
Surse:
Arvinte Vasile, Normele limbii literare în opera lui Ion Creangă, Iași, 2002;
Codrescu Th., Uricariul, vol. VII;
Ioan Neculce, fasc. 4, 1924;
Ispir Mircea, Humulești-IonCreangă. Monografie, manuscris, Humulești-București, 1936-1966, 3 volume;
Moldova în epoca feudalismului, VII, partea I, Chișinău, 1975;
Ungureanu Gh., Ion Creangă. Documente, 1916;
sursa foto: Luci Iancu fotografii