HOTARUL TÂRGULUI NEAMŢ DUPĂ UN DOCUMENT DIN 1774
Printr-o hotarnică de la sfârşitul sec. XVIII au fost delimitate moşiile Mănăstirii Secu precum şi hotarul Târgului. În mod sigur, documentul prezentat în rândurile următoare a avut la bază alte surse mai vechi, emise în timpul domniilor anterioare anului 1774.
Iată ce se specifica în document referitor la delimitarea Târgului Neamţ de atunci: ,,din gura pârâului Căprescului merge hotarul Măneştilor alăturea cu hotarul târgului Neamţului drept piste apa Neamţului, unde s-a făcut movilă şi din movilă drept piste cotitura pârâului Măgăşului şi din cotitură drept piste şes până într-o piatră care iaşte hotar vechi al Măneştilor înhierat, unde iaşte şi un puţu aproape de hotar şi de acolo în Cornul dumbrvii în sus în Obrejiie în marginea dumbrăvii, unde s-au făcut bour într-un stejar şi movilă alăturea cu stejarul şi până aicea vine satul Măneşti, iar din bour şi din movila aceasta se începe satul Răuceşti” [de aici] ,,purcede hotarul Răuceştilor la deal piste dumbravă tot alăturea cu locul târgului, pe unde s-au făcut semen prin dumbravă până în drum, ce loveşte în capul poienii lungi şi de acolo pe lângă poiană la deal, tot prin dumbravă pe unde s-au făcut semen până în Porumbul Vornicului, unde s-au făcut bour într-un stejar şi movilă şi până aicea este hotarul Răuceştilor şi de aicea din Porumbul Vornicului, purcede hotarul Borceştilor tot a mănăstirii Secului […] pe deasupra Furcăturilor şi dumbravă, tot alăturea cu locul târgului, făcându-se semen până într-un loc ce este făcut în dumbravă şi din acel loc tot prin dumbravă, mergând tot alăturea cu locul târgului până într-o movilă, ce s-au făcut bour într-un stejar în marginea movilei de sus şi din movilă la vale tot prin dumbravă, făcându-se semen tot alăturea cu hotarul târgului Neamţului până la obârşia pârâului Dăneştilor, tot alăturea cu locul târgului până la pod şi din pod se începe hotarul satului Oglindeştilor, tot a mănăstirii Secului şi tot matca pârâului Dăneştilor în gios şi tot alăturea cu locul târgului până unde da pârâul Dăneştilor în pârâul Slatinei şi Oglindeştii trec piste pârâul Slatinei şi împreună cu alte moşii ale mănăstirii, după cum arată scrisorile lor.
Iar locul Târgului Neanţului vine numai până în pârâul Slatinii şi în pârâul Dăneştilor, iar piste pârâu nu trece şi de aicea hotarul iaşte pe pârâul Slatinii la deal, până se împreună pârâul Slatinii cu un alt pârâu ce curge de la deal pe din gios […] şi purcede hotarul pe pârâul care curge de la deal şi tot matca pârâului la deal alăturea cu locul târgului şi din codru până în obarşia pârâului şi obârşia pârâului la deal până la muchea dealului cetăţii şi muchea în jos până în vârful muntelui drept în Râpa Roşie şi s-au făcut bour într-un stejar şi din bour pe o scursură şi pe Râpa Roşie de vale până în feredeul ce este în capul târgului din sus şi din feredeu piste Gârlă şi piste apa Neamţului, până într-o piatră ce este pusă hotar din dosul căşii lui Grigoraş Ţolescul şi din piatra aceasta piste şes până într-o movilă ce s-au făcut în mijlocul şesului şi din movilă drept în pârâul târgului, unde s-au pus piatră hotar în malul pârâului, care pârâu desparte satul Vânători, tot al mănăstirii Secului de locul târgului”.
Dr. Vasile Diaconu