Interviu cu primarul Târgului la 1934. Promitea că orașul va fi iluminat electric

Am găsit în presa vremii un interviu cu primarul orașului Târgu Neamț, realizat în anul 1934. Nu știu dacă este primul interviu cu un primar de pe apa Ozanei, dar cu siguranță printre primele.

Cum presa devenise încet o putere și un mijloc de promovare, politicienii devin interesați de astfel de apariții. Interviul începe cu o descriere a orașului așa cum îl vedea ziaristul publicației județene Avântul. Pentru că interviul a fost luat vara, târgul pare „ca un orășel îngrijit, simpatic chiar. Pe străzile curăţele, fără noroiu, te impresionează urât un singur lucru; lămpile cu petrol înfipte în vârful stâlpilor; căci Tg. Neamţ a rămas în urma Buhuşului; n’are încă uzină electrică.”

            Însă această problemă stringentă pare a fi găsit rezolvarea odată cu alegerea ca primar a lui D. Gheorghiță, „un om priceput și de iniţiativă, ajutat de câţiva colaboratorii, tot atât de harnici și înțelegători.” Primarul spune că planurile pentru uzina electrică sunt terminate, iar lucrările vor începe curând și „se crede că până în octombrie uzina va fi pusă în funcţiune, iar lucrările vor costa mai puțin de 5.000.000 lei.” ( va fi pusă în funțiune în 1935 n.n.).

Înainte de alegerea noului primar, existau 38 de lămpi Petromax pentru iluminat din care funcționau doar 8, însă „astăzi din nou funcționează toate lămpile. Natural acest mijloc de iluminat era destul de costisitor, întrucât preţul benzinei din lămpi era foarte scump. Acum s’a obținut de la Minister autorizație, de a se arde benzină grea, denaturată, care costă numai 3½ lei litrul înregistrându-se prin aceasta o economie de circa 100.000 lei anual. Cu aceşti bani, se vor putea astfel efectua alte lucrări, ca aşternerea prundului pe toate străzile, un canal în suburbia Blebea, care să directeze apa pâr Scobaiul, ferind suburbia de veşnicele inundaţii şi altele”, spunea primarul.

Despre veniturile comunei acesta preciza că „au fost astfel organizate încât în prezent încasările merg destul de bine; timbrele pe pâine au fost de asemenea reintroduse. Aşa s’a putut ajunge, cu plata la curent a lefurilor restante, pe trei luni; și chiar a unor furnizori.”

Printre realizările sale se numără „două diguri la Ozana și tot aici, în dreptul sub. Blebea, o punte care să o lege de oraş, pentru ca la viitoarea umflare a apelor, să nu mai rămână izolată de oraș. Pentru capela din cimitir s’a prevăzut, deocamdată în buget suma de 70.000. lei; şcoala din Humuleşti, de atâta vreme în construcţie, în toamnă va fi şi ea. terminată iar şc. No. 1 având urgentă nevoe de reparaţii, va fi complect refăcută…

Pentru asigurarea avutului orăşenilor s’a sporit numărul pompierilor, de la 7 la 12, iar în proect este cumpărarea unei moto-pompe şi a unei stropitori-automobil. În ce privește islazul pentru sub. Humulești și Blebea, lipsite complectamente, s’au terminat planurile făcute la faţa locului, de către comisia numită de Minister, iar; lucrările fiind înaintate la centru, peste o lună, două şi această importantă necesitate va fi îndeplinită.”

În finalul interviului, jurnalistul concluziona spusele primarului că în Tg. Neamţ, se observă o „vie campanie edilitară începută şi care, dacă va fi dusă cu bine până la capăt, va transforma radical acest plăcut târgușor în care, cu câțiva ani în urmă, simţiai că nu poţi că rămâi mai mult de 24 ore, mai ales când cei de la conducerea comunei, vor lăsa patimile şi politica la o parte, ocupându-se exclusiv de gospodăria și înfrumusețarea lui.”

În numerele următoare vom prezenta alte interviuri cu primarii urbei, dar din perioada comunistă, când promisiunile erau lucruri care se și făceau. Deh, perioada comunistă!

Prof. Emanuel Bălan

Sursa: Avântul, nr. 132, 22 aprilie 1934, p. 3.