Portret de învingător cu aromă de tabac

Octavian Andrei Bărbuleț Tărăntuș, cel mai tânăr consilier al președintelui Consiliului Județean Neamț împlinește astăzi, 6 aprilie, 24 de ani.

La această vârstă, mulți dintre noi abia ne dezlipim de statutul de întreținut și încercăm să ne croim propriul drum în viață. El… deja a adunat experiențe cât să poată povesti ore în șir despre cum e să te implici în nenumărate activități de la vârste când unii își privesc fără întrerupere buletinul abia „scos din tiparniță“, cum e să cochetezi cu politica, să legi prietenii cu oameni care vrei să îți devină modele, cum e să îngrijești un frate aflat la început de adolescență, cum e să te liniștești privind în ochii blânzi ai bunicii ori să conduci, efectiv, de nebun, numai ca să îți zburde minte unde vrea ea și tu să ai o singură grijă: să cauți firul drumului din care roțile mașinii să muște cu nesaț.

Octavian e o imagine oarecum pitorească în Consiliul Județean,  destul de enigmatică și controversată.  Este „prima barbă“ afișată în instituție, dar, după ce câteva domnișoare colege de serviciu l-au complimentat în legătură cu chipul în trend, e convins că și-a găsit look-ul potrivit. De asemenea, știm că deține numeroase titulaturi, făcând  parte din mai multe foruri, unele cunoscute, altele mai… puțin cunoscute.

Pe 13 aprilie se vor împlini două luni de când activează la Cabinetul președintelui C.J. Neamț, Ionel Arsene.

„Aceste două luni reprezintă o perioadă cu de toate. Mi s-a propus acest job și am identificat o ocazie de a face ceva bun pentru societate și pentru formarea mea ca individ.

Invitația d-lui președinte, Ionel Arsene, mă onorează și mă responsabilizează, având în vedere că discutăm de numeroase aspecte care vizeză acest județ și este firesc să pun accent pe identificarea problemelor cu care se confruntă comunitatea, dar și pe o serie de soluții viabile, într-un timp cât mai scurt. Fără interpretări de context, președintele Consiliului Județean Neamț manifestă o deschidere lăudabilă spre toți cei care îl contactează, a reușit să spargă lacătul  sertarului bine închis de unii, în care se regăsesc aspecte care susțin dezvoltarea județului nostru. Eu nu prea am încredere în mulți oameni, dar această echipă din care mă bucur că fac parte, este pusă pe treabă, oferind mereu respect cetățenilor și susținând orice demers al acestora, care poate aduce un plus de bine comunității. Atât cât sunt acceptat în echipă, mă străduiesc să contribui la bunăstarea societății noastre, recunoscând că mă axez foarte mult și pe susținerea generației tinere. Împreună chiar putem contribui la dezvoltarea societății.

Îmi amintesc că în prima zi când am venit la Consiliul Județean,am fost plăcut impresionat de tot ce am văzut. Lucrurile nu s-au schimbat, dar s-a învechit sita – ca să folosesc o vorbă din bătrâni – și au apărut problemele de serviciu, colaborarea cu instituțiile din județ, cu patronatele, sindicatele, diverse organizații neguvernamentale și nu tot timpul lucrurile sunt perfecte, fiind doar perfectibile! Dar sunt foarte mulțumit de ceea ce fac și de ceea ce mi se întâmplă. În fiecare zi apare câte o noutate, o situație care îmi dă de calculat  și asta mă menține activ, iar la final, dacă am găsit soluții problemelor, mai punctez o zi a împlinirilor. În fond, așa se întâmplă peste tot, unde lucrezi cu oamenii“, povestește Octavian.

„Prins“ între atâtea treburi, tânărul consilier originar din Târgu Neamț iubește, la ora actuală, doar natura și caii,  chiar dacă o spune cu un ușor regret și puțină ironie. Recunoaște că stă cam prost cu timpul liber, dar când i se ivește ocazia se întâlnește cu prietenii, într-o zonă mirifică, prieteni alături de care savurează o cană de vorbă și un pahar de bună- dispoziție.

E convins că viața e și așa cum ți-o croiești, nu doar cum e voia destinului și de aceea ține neapărat să fie un învingător.
„Ador culorile roșu și negru, îmi place să-mi accesorizez ținutele într-un stil probabil mai puțin comun, am o atracție față de ceasuri și parfumuri cu iz de lemn și tabac, și nu pierd ocazia de a mă bucura de fiecare clipă, trăită de oameni dragi! Din păcate, o mare plăcere de-a mea rămâne în cele mai dese rânduri la stadiul de dorință, pentru că iubesc caii și admir echitația, dar timpul nu prea îmi permite să ajung în șa! În fine, așa sunt eu! Poate uneori excentric, alteori tipul pus la «patru ace», cu costum și cravată… Nu am un tipar în care să mă încadrez, dar recunosc că aspectul fizic m-a preocupat mereu, pentru că, vorba veche – «Haina îl face pe om!», dar,  pun mare accent pe continua pregătire personală, dorința de a ști, de a cunoaște, de a fi un om cu care se poate discuta. N-am planuri, ambiții exagerate și nici nu vreau să mă gândesc departe. Mi-ar plăcea să văd în această vară Viena și, de ce nu, să prind un apus de poveste, în Paris“, mai povestește Octavian, ușor prins de dorința de a scăpa de cotidian și de a asculta o muzică bună, într-o grădină austriacă, plină cu flori.
Până una-alta, își întreține prietenii virtuali cu postări pe facebook, acolo unde nu se sfiește să pună poze făcute în situațiile de peste zi: evenimente, întâlniri protocolare, cu prietenii, cu bunica, ieșiri în mijlocul naturii, dar și autoportrete „accesorizate“ cu comentarii care uneori nu mai lasă loc și altor… interpretări.

Precizează despre o pasiune a sa: dragul de lucrurile vechi, antice, încărcate de istorie, dovada trebii bine făcute. „Îmi place să trăiesc înconjurat de o istorie care nu e scrisă, nu e citită, dar poate fi cunoscută analizând în profunzime un obiect. Mă leg de trecut, având în preajmă lucruri cu o anumită încărcătură. Îmi place stilul baroc și îmi place să ofer flori, dar cu condiția ca eu să aranjez buchetul!“, a mai spus tânărul consilier al președintelui C.J. Neamț, un pui de humuleștean, care după chip aduce cu Creangă, pe vremea când își deșira „Amintirile“ atât de dragi sufletului său.

În spatele figurii ușor arogante pe care o afișează și dând la o parte bârfele care au venit la pachet cu funcțiile pe care le-a deținut până acum, Octavian e un tânăr pedant, atipic pentru unii, cu vise mărunte și obiective mărețe, fără bani-gata, dar cu probleme specifice muritorilor de rând, și, poate, cu puțin mai multă maturitate decât e normal să capeți în 24 de ani de viață.

”La mulți ani și să ai parte de ceea ce îți dorești!”.

Andreea T.