Prima întâlnire a Frontului Plugarilor la Tîrgu Neamț, din noiembrie 1944

În toamna anului 1944, pe 19 noiembrie, la Tîrgu Neamț avea loc prima mare adunare populară a Frontului Plugarilor* din plasa Cetatea Neamțului.

La adunare au luat parte, așa cum aflăm din articolul corespondentului ziarului Flacăra, peste 1500 de țărani din comunele Vînători Neamț, Răucești, G-l Averescu (azi Urecheni), Vasile Conta (azi Ghindăoani), Păstrăveni, Bălțătești, Crăcăoani și altele.

Adunarea este deschisă de N. Agăpescu, pretorul Plășii, care îl învită să i-a cuvântul pe Antipa Ștefănescu ce le vorbește țăranilor despre istoricul Frontului, programul dar și despre realizările acestuia în Neamț.

Se trece apoi la alegerea comitetului Frontului pe Târgu Neamț, format din Constatin Andrușcă (era primar)- președinte, Dumitru Cojocaru (era viceprimar)- vicepreședinte, Gheorghe Câmpeanu- secretar și Gheorghe Iacobone-casier. Este ales și președintele Frontului la nivelul plășii, în persoana primarului de Filioara, Neculai Ispir.

Judecătorul Felix Sechter, președintele Uniunii Patrioților, dă asigurări adunării că Uniunea va fi moral alături de Front. Urmează ceilalți vorbitori, primarii Andrușcă și  Ispir. „La ora 13 adunarea luă sfârșitˮ, notează corespondentul.

Tot în cadrul acestei acțiuni, la ora 13.30 subinspectorul școlar A. Ștefănescu a participat la redeschiderea unei școli primare evreiești și a unui gimnaziu mixt.

La aceste festivități sunt invitați să vorbească Felix Sechter, învățătorul Ion Rafailă și preotorul Agăpescu. Inspectorul școlar a vorbit audienței despre „adevărata democratizare a școalei, dând frumoase exemple, din URSS.ˮ Corespondentul își încheie materialul cu poezia, Cântecul Plugarului:

„Măi plugare de la Neamț,                                       Foaia verde de arbust,

Ai ajuns să n-ai un șfanț,                                         Dela 23 August

C-ai fost jăcmănit măi vere,                                    Au fugit pungași-n vale,

De boieri, dela putere.                                            Punem țara noi la cale.

 

Casa-i plină de nevoi,                                             Ne-am strâns într-un front plugarii,

C-ai dat lâna de pe oi,                                             Și nu mai primi fugarii.

Iar fasciști cum se știe,                                            Că ne-au jăcmănit bădie

Ți-au trimis în schimb hîrtie.                                   N-avem azi nici pălărie.

 

Foaie verde fir păsat,                                               Foaie verde de negură

Ai fost mereu concentrat;                                         De-aș ajunge-n primăvară

Iar ciocoiul îngrășat,                                                Să dau vitele să pască

A rămas mereu în sat.                                              Pe moșia boierească.

 

Când tăia-i și tu purcelul,                                         Să pun plugul, să pun brazda,

Te trezea-i cu vătăjelul                                             Să se știe despre asta;

Să dai dijma la jandarmi,                                          Căci plugarul nu mai vrea

Sau bacșiș pela samsari.                                           Să-l robească cineva.ˮ

*Frontul Plugarilor a fost o organizație politică de stânga a țăranilor români, înființată în ianuarie 1933 la Deva, sub conducerea lui Petru Groza, cu scopul de a mobiliza la luptă masele țărănești pentru apărarea drepturilor și libertăților lor. Inițiată în județul Hunedoara, (după plecarea lui Petru Groza din Partidul Poporului, al generalului Alexandru Averescu), mișcarea s-a răspândit curând în Banat, iar apoi și în celelalte zone ale României.

În septembrie 1935, Frontul Plugarilor a semnat un acord cu Uniunea oamenilor muncii maghiari din România (MADOSZ), iar la 6 decembrie 1935, la Țebea, sub gorunul lui Horea, a încheiat o înțelegere cu Blocul Democratic (organizație aflată sub influența Partidului Comunist Român, pe atunci în ilegalitate) și Partidul Socialist. Membri marcanți ai organizației au fost, alături de Petru Groza: Miron Belea, Ion Moga Fileriu, Romulus Zăroni, Octav Livezeanu.

După încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, la 12 octombrie 1944, organizația a participat la constituirea Frontului Național Democrat (F.N.D.), împreună cu P.C.R. și alte partide de stânga. A contribuit la guvernare și la instaurarea comunismului în România, alături de Partidul Comunist Român (respectiv Partidul Muncitoresc Român). La alegerile din 1946 a fost aliat al comuniștilor în cadrul Blocului Partidelor Democrate.

A sfârșit prin a se autodizolva în 1953.

Prof. Emanuel Bălan

Surse:

„Flacăraˮ, an I, nr. 10, 27 noiembrie 1944;

Frontul Plugarilor. Documente, vol. 1 (1944-1947), Editura Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2011;