Scurt istoric al pompierilor la Târgu Neamţ

Dezvoltarea urbană şi manufacturială au dus la luarea unor măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor.

Astfel, la începutul secolului al XIX-lea, Sfatul cârmuitor al Moldovei, prin anaforaua⃰ din 3 ianuarie 1835, înfiinţa comanda de pompieri din Iaşi. Această anaforă, prevedea şi măsurile de prevenire a incendiilor fiind extinsă şi în oraşele şi târgurile unde s-au înfiinţat eforii. Pentru Târgu Neamţ, documentele de arhivă atestă o activitate a pompierilor încă din 1852, când printre uneltele necesare pentru Comanda de pompieri se găsea „o scară de 7 arsini⃰ cu scripeţi, o tulumbă mare de 40 de vedre şi una micaă de purtat cu mânere”.

Prevenirea incendiilor a fost cuprinsă în Regulamentul de administraţie  şi de poliţie a comunei Târgu Neamţ, care prin articolul 29 atrăgea atenţia că „nici un organ nu va putea fi scos în stradă şi nici nu este permis a se ţine în stradă afară din prăvălie oale cu foc sau mangan pentru încălzire”, iar prin articolul 31 se interzicea ţinerea de fân „prin curţi în centrul oraşului, ci numai prin mahalale”. La marele incendiu din 15 aprilie 1864, serviciul de pompieri, dotat cu pompe trase de cai, nu a putut să facă faţă. În anul 1899, comandantul pompierilor, Ion Mărgean aducea la cunoştinţa primarului de Târgu Neamţ că a predat Staţiunii Oglinzi două maşini de pompieri.

Incendiile mari din noaptea de 10-11 iulie 1900 de la Mănăstirea Văratic şi din noaptea de 22-23 iulie 1903 de la Mănăstirea Agapia, au atras atenţia Ministerului de Interne care cerea pompierilor din Neamţ o intervenţie rapidă şi eficace. La sfârşitul secolului al XIX-lea, primăria construieşte un turn foişor şi o cazarmă.

La începutul secolului XX, în 1901, corpul pompierilor era format din căpitan Ioan Mărgean, sergentul major Leonti Mihai, caporalul Ionaşcu Vasile şi 26 de pompieri soldaţi. În perioada 1915-1919, mulţi pompieri militari au fost mobilzaţi pe front.

Imediat după război una dintre multele probleme ce trebuiau rezolvate de către administraţie era şi cea a activităţii şi dotării pompierilor. O situaţie a incediilor din 1923 arată că pompierii din târg au intervenit la 113 cazuri. Dotarea acestora consta dintr-o pompă mobilă, 4 trăsuri pentru pompe, o trăsura pentru unelte, o scară Matrij Feig, un automobil de personal, o pompa pe trăsură Knaust, o pompă pe trăsură Volzer, 5 pompe mobile Ianck, 4 pompe mari, un sac de salvare, o pânză saltea de salvare şi o mască împotriva fumului. Ca subordonare, subunitatea din târg era arondată unităţii din Iaşi. Schema de personal cuprindea la acea vreme, pe comandant- Petru I. Butnariu, 1 subcomandant, 2 comandanţi de pluton, 2 plutonieri majori, 3 plutonieri şi 35 de pompieri.

Una dintre problemele cu care se confruntau în acea perioadă pompierii târgnemţeni era cea legată de asigurarea cazarmamentului din partea primăriei oraşului. Astel printr-o adresă din 25 august 1924, colonelul Mihai Pohrib, de la Comanda Companiei de pompieri Iaşi, cerea ultimativ primăriei Târgu Neamţ, asigurarea cazarmamentului şi a localului destinat acestora, ocupat de Şcoala de meserii. Răspunsul primarului interimar, Dumitru Calapod, a fost acela că primăria nu poate „asigura secţiei de pompieri din Târgu Neamţ decât suma de 330000 de lei alocată pentru 1924”. Totuşi, primăria a făcut eforturi pentru alocarea unui buget mai mare, astfel că în anul bugetar 1931, suma alocată să fie de 255000 de lei pentru salarii şi 485000 de lei pentru cheltuieli materiale. În această perioadă sursele de apă erau cele 78 de fântăni din oraş, apa din Ozana şi din pârâul morilor.

În 1947, corpul este desfinţat serviciul de pompieri la nivelul oraşului şi zonei fiind asigurat până în 1990 de serviciile de pompieri voluntari de la fabricile Volvatir şi cea de mobilă.

În anul 1992, prin OMI nr.04895 din 01 octombrie 1992 se înfiinţează Compania a 3- a de pompieri Târgu Neamţ prin redistribuirea de tehnică şi efective de la celelalte subunităţi. În 2004 efectivul staţiei de pompieri militari era format din: 2 ofiţeri, un maistru militar,10 subofiţeri şi 32 militari în termen.

În iulie 2007, unitatea devine detaşament prevăzut cu două gărzi de intervenţie, Târgu Neamţ şi Poiana Teiului. În dotarea pompierilor târgunemţeni se află: 1 autospecială de primă intervenţie şi comandă, 3 autospeciale de lucru cu spumă şi apă, 1 autosanitară SMURD, şi alte dispozitive de intervenţie. În perioada 1992 şi 2017 la comanda acestei unităţi s-au aflat; maior Ioan Barcoci (1992 – 1995), locotenent-colonel Dumitru Gavrilescu (1992-2016), si capitan Bogdan Burdulea (2016-).

anaforaua⃰- ANAFORÁ, anaforale, s. f. (În Moldova și în Țara Românească, în sec. XVIII-XIX) 1. Raport scris adresat domnitorului (de către un mare dregător). 2. Proclamație a domnitorului. – Din ngr. anaforá.

arsini⃰- ARȘÍN, arșini, s. m. Veche unitate de măsură pentru lungime, egală cu 0,711 m. – Din rus. arșin.

Surse:

• Arhivele Statului Neamt, fond Primaria Targu Neamt 1901,1923, 1924, 1931 ;
• colonel Ionel Pirvu-Infiintarea primelor formatiuni de pompieri in tinutul Neamtului in „Salvatorii Nemteni”, an I, nr. 1, 2013;
• Gavril Luca, Târgu Neamţ. Monografie, Editura Constantin Matasă, Piatra Neamţ, 2008;
  ●http://www.ijsunt.ro/istoric.php (accesat la 10 martie 2017);

profesor Emanuel Bălan