TEZAURE MONETARE ROMANE DIN VECINĂTATEA ORAŞULUI TÂRGU NEAMŢ

Chiar dacă zona Neamţului, ca de altfel tot arealul aflat la răsărit de Carpaţi, nu a fost inclusă în Imperiul Roman, acest fapt nu exclude legăturile cu lumea romană. Dacii liberi, care în sec. II-III p. Chr. au locuit în Moldova, au avut intense contacte comerciale cu populaţia din interiorul arcului carpatic. Cele mai comune mărturii ale acestor legături sunt vestigiile arheologice, reprezentate prin anumite tipuri de vase ceramice (amfore), dar şi monede romane.

Astfel de mărturii au fost identificate şi în vecinătatea oraşului Târgu Neamţ, unde sunt cunoscute mai multe aşezări ale dacilor liberi. De o deosebită importanţă sunt cele două tezaure monetare, descoperite în anii ’60 ai secolului trecut, pe teritoriul satelor Ghindăoani şi Târpeşti.

În ceea ce priveşte tezaurul de la Ghindăoani, o primă parte a acestuia a fost descoperită în perioada 1956-1959, iar un alt lot de monede a fost identificat ulterior, în 1967. Această acumulare monetară a fost alcătuită din 29 de piese, deşi nu putem exclude faptul ca tezaurul să fi fost mai mare. Monedele reprezintă denari de argint de epoca romană imperială, cele mai timpurii emisiuni fiind atribuite lui Hadrian (134-138 p. Chr.), iar cele mai târzii aparţin lui Pertinax şi Clodius Albinus (193 p. Chr.).

Tezaurul de la Târpeşti conţinea un număr de 137 de monede şi a fost identificat în zona unei aşezări a dacilor liberi. Se pare că monedele au fost depuse iniţial într-un vas de lut din care sau mai recuperat doar câteva fragmente. În funcţie de anii emiterii, monedele acestui tezaur se desfăşoară pe un interval de aproape trei secole, din 55 a. Chr. până în 228-231 p. Chr.

Ca şi în alte situaţii, motivele constituirii acestor tezaure sunt destul de dificil de stabilit cu exactitate. S-a scris la un moment dat despre posibilitatea ascunderii acestor depozite monetare ca urmare a pericolului reprezentat de goţi. Mult mai probabilă este ipoteza constituirii acestor acumulări cu scopul tezaurizării, într-o perioadă de devalorizare, cel mai probabil ca urmare a reformei monetare a împăratului Septimius Severus.

Cele două tezaure amintite anterior, la care se mai adaugă unele pierdute, provenite de la Ţolici, Ţibucani, Războieni, Crăcăoani, argumentează o densitate destul de mare a acestor acumulări monetare în zona de nord-est a judeţului Neamţ, dar fără să putea găsi în momentul actual explicaţii convingătoare.

Dr. Vasile Diaconu

(sursa imaginii – arhiva MIETN)