Tradiții și Obiceiuri de Rusalii

La zece zile după Înălțarea Domnului nostru Iisus Hristos, respectiv la 50 de zile de la Învierea Sa, prăznuim Rusaliile – Pogorarea Sfântului Duh, cunoscută și sub denumirea de Cincizecime.

Sărbătoarea  Rusaliilor este una dintre cele mai vechi sărbători creştine, împreună cu cea a Paştilor, fiind prăznuită încă din vremea sfinţilor apostoli. Acum se încheie Ciclul Pascal, iar oamenii încă păstrează numeroase tradiții legate de Rusalii.

În această zi, oamenii aduc la biserică ramuri de tei, care se binecuvântează, simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh. Credincoșii iau apoi acasă crengile de tei și le pun la icoane, la poarta gospodăriei, la intrarea în casă și la ferestre pentru a feri familia de spirite rele, boli și alte necazuri, dar și pentru a nu ploua cu grindină. În mediul rural, se crede că ramurile de tei sfințite la slujba de Rusalii au puteri vindecătoare până la sărbătoarea Sânzienelor.

În mitologia populară, Rusaliile sunt cunoscute sub diferite nume (iele, zâne). Se mai spune că sunt fiicele lui „Rusalim împărat”- o personificare a cetăţii Ierusalim. Ele stau pe pământ vreme de o lună. Rusaliile erau respectate, dar și de temut, pentru că  pe unde treceau, aduceau tot felul de boli. Se credea că acestea locuiesc lângă izvoare. De aceea, nu e bine să înoți sau să te speli de Rusalii. Îmbrăcate în alb, prin cântecul și dansul lor, iau mințile oamenilor, iar locul unde ele dansează rămâne ars și neroditor. Pentru a fi feriţi de ele, oamenii pun în casă pelin şi usturoi.

Legat de această zi este și faimosul joc al Călușarilor, încă practicat în unele regiuni ale țării. În timpul dansului-ritual, flăcăii sar peste foc, pentru a alunga ielele. Jocul Călușarilor este cunoscut ca fiind leacul pentru vindecarea unui om care a văzut ielele dansând și i-au fost luate mințile.

De asemenea, se spune că, dacă de Rusalii este timp frumos, toată vara va fi frumoasă şi rodnică.