Armata la Târgu Neamț

De admin Pe 8 apr. 2017

După evenimentele din 1907, Consiliul Judeţean Neamţ, în şedinţa extraordinară din 18 octombrie 1907, a luat în discuţie problema instalării permanente la Târgu Neamţ a unui batalion din cadrul Regimentului 15 Războieni Piatra Neamţ.

Documentul preciza că „cheltuielile pentru construcţia localului să cadă în sarcina judetului, însă…să contribuie şi Comuna Urbană Târgu Neamţ cu un ajutor de 1500 de lei anual”. Primăria trebuia să identifice locul pentru construcţia cazarmei, iar până la terminarea acesteia folosirea unor spaţii închiriate din oraş. În acest sens, Primăria face la 4 septembrie 1908, o oferta Armatei pentru încartiruire temporar în 5 imobile astfel:

-casele lui Chiriac Manoliu de pe strada Veche cu 600 lei pe an;

-trapeza bisericii Sf. Haralambie;

-casele lui Iosif Kertz de pe strada Cuza Vodă;

-localul lui Herşcu Katz de pe strada Cuza Vodă cu 300 lei pe an;

-trei camere la comanda pompierilor de pe strada Mihail Kogălniceanu pentru birouri;

Astfel, la 26 octombrie 1908, Batalionul III din Regimentul 15 Războieni, format din companiile 10, 11 şi 12, a fost dislocat la Târgu Neamţ, sub comanda maiorului Gherghiceanu.

Construcţia cazarmei a început în anul 1909 fiind ridicate trei pavilioane pentru admnistraţie şi cazarmă. Licitaţia a fost câştigată de către Avram Zeiling din Târgu Neamţ, lucrările fiind supravegheate de către căpitanul Păun de la Direcţia de Geniu. Suprafaţa construibilă de 6350 mp şi cele 33 de ha necesare intrucţiei şi poligonului de trageri au fost transferate armatei prin documentul semnat în 6 iulie 1909 de către maiorul Dimitrie Chirculescu, primarul Nica A. Popovici şi inginerul oraşului, Ion Cristescu. Costurile construcţiei sau ridicat la suma de 120000 lei din care judeţul Neamţ contribuia cu 50000 de lei, iar restul de 70000 de lei era contribuţa armatei. Construcţia a fost susţinută şi de către comunitatea evreiască cu suma de 1700 de lei prin donaţiile lui Bercu Flandra, Ancel Isvoranu şi Vesler Eisenberg.

Inaugurarea a avut loc pe 11 iunie 1910, fiind prezenţi, Emil Costinescu, ministrul finanţelor şi deputat de Neamţ, Vasile Morţun, ministrul lucrărilor publice, Spiru Haret, ministrul învăţământului şi cultelor.

Din cauză că terenul destinat exerciţiilor militare era prea aproape de satele Răuceşti şi Munteni, acesta a fost mutat sub Cetate. În 1911, la 9 mai, batalionul a primit vizita unei delegaţii a Şcolii Ofiţerilor de Infanterie, condusă de colonelul Ioan Dragalina (eroul din 1916), compusă din 25 ofiţeri superiori, 3 subofiţeri şi 77 de elevi.

Între 20-27 iunie 1913, Batalionul a fost mobilizat şi la 28 iunie a plecat spre teatrul de luptă din Balcani, ajungând până aproape de Sofia.

La intrarea României în război, în 1916, batalionul a fost mobilizat în zilele de 14-19 august şi dislocat în zona Piatra Neamţ, de unde a pătruns apoi în Transilvania. În 21 decembrie 1916, la Târgu Neamţ ajunge batalionul de vânători de munte, care este cantonat în cazarma Batalionul III şi în clădirile Băilor Oglinzi.

Batalionul era format din 5 companii de puşcaşi şi 2 de mitraliori sub comanda maiorului Virgil Bădulescu. Acest batalion a plecat pe frontul de la Cireşoaia şi Măgura în vara lui 1917, acoperindu-se de glorie, fiind decorat cu Crucea Mihai Viteazul clasa a III-a.

În luna noiembrie 1917, Batalionul este adus pentru refacere şi completat cu transilvăneni, fiind trimis în luptele din 1918 şi cele din 1919 împotriva trupelor lui Bela Kun.

Imediat după război, este înfiinţat la Târgu Neamţ şi un Batalion de jandarmi rurali, format din 4 companii de instrucţie pentru formarea elementelor în termen, fiind de fapt o scoală pentru pregătirea jandarmilor.

În timpul Celui De Al Doilea Război Mondial, la Târgu Neamţ au staţionat mai multe unităţi militare române şi germane, în primăvara anului 1944, pe linia frontului de la Târgu Neamţ se afla Corpul VII Armată sub comanda generalului Hugo Schwab, format din Corpurile 103 şi 104 vânători munte şi regimentele 17 infanterie şi 8 graniceri.

Cu 1944 se încheia şi epopeea unităţilor militare de la Târgu Neamţ.

Prof. Emanuel Bălan