Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de confidentialitate si protectia datelor. Click aici pentru detalii.
Search
miercuri 23 octombrie 2019
  • :
  • :

File din istoria locală: Securitatea în zona Neamțului (III)

Rezistența anticomunistă din Ținutul Neamțului (XIV)

 Încheiem astăzi serialul dedicat rezistenței anticomuniste din Ținutul Neamțului, cu ultima parte a prezentării Securității din zona Neamțului. În această ultima parte vom prezenta o scurtă listă a ofițerilor de securitate care au activitat în zonă și la nivelul județelui Neamț, cu precizarea că lista este deschisă și poate fi completată pe măsură ce sunt deschise și cercetate și alte fonduri din arhiva fostei Securități.

AGAFIŢEI, Nicolae, locotenent în 1984 la Securitatea Neamţ. La 25 mai 1984 semnează o notă de analiză a D.U.I. URSU (Urzică Vasile), în care cere şi verificarea în teren a declaraţiilor făcute la anchetă de TUrsut privind activităţile desfăşurate în perioada apariţiei cazului „Pasarela”.[1]

BOBU, Ioan, născut la Văculeşti, Botoşani. Între 1972 şi 1979 a fost colonel la Inspectoratul Judeţean Neamţ.[2]

BRĂDEANU, Marian, în 1984, colonel, şeful Serviciului I, din cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Neamţ. În iunie 1984 semnează o notă-raport de „completare la planul de măsuri asupra modului cum se va proceda pentru influenţarea numitului Ursu (Urzică Vasile) pentru a renunţa la concepţiile sale ostile.”[3]

BUJOR, Gheorghe, locotenent-major la 13 octombrie 1977, Brigada 65 Securitate Bacău, evidenţiat cu ocazia misiunilor executate pentru „asigurarea securităţii conducătorului partidului şi statului nostru pe timpul desfăşurării unor activităţi în judeţele Iaşi, Botoşani, Suceava, Neamţ”.[4]

CIUPEARCĂ, Haralambie, căpitan în 1984 la Inspectoratului Judeţean de Securitate Neamţ în cadrul serviciului de informaţii interne. În iunie 1984 este menţionat într-o notă-raport de „completare la planul de măsuri asupra modului cum se va proceda pentru influenţarea numitului Ursu (Urzică Vasile) pentru a renunţa la concepţiile sale ostile.”[5]

CÎMPEANU, Constantin, născut la 3 august 1914 la Târgu- Neamţ şi decedat în 1991, în Bucureşti. A fost încadrat în 1948 cu gradul de locotenent. Între 1951 şi 1956 a fost şef direcţie în cadrul Direcţiei Regionale Bacău. Trecut în rezervă în 1968 cu gradul de colonel.[6]

CUCU, Vasile, născut la 26 februarie 1919 în Grumăzeşti, Neamţ şi decedat în 1987, în Grumăzeşti, Neamţ. Între 1948 şi 1954 a lucrat la Serviciul Raional Piatra-Neamţ.[7]

DARIE, Constantin, născut la 1 martie 1930 la Paşcani, Iaşi. Încadrat în 1959 la  Direcţia Regională Bacău, Serviciul C. Între 1970 şi 1972 este şef secţie 12 în cadrul Serviciului Judeţean Neamţ. Ocupă funcţia de şef serviciu F între 1972 şi 1979, în cadrul aceluiaşi inspectorat.[8]

FILIP, V., locotenent-major în 1984 la Inspectoratul Judeţean de Securitate Neamţ, în cadrul serviciului de informaţii interne. În iunie 1984 redactează o „completare la planul de măsuri asupra modului cum se va proceda pentru influenţarea numitului Ursu (Urzică Vasile) pentru a renunţa la concepţiile sale ostile.”[9]

FLOREAN, Ioan, născut la data de 2 decembrie 1941 la Jidvei, Alba şi decedat în 1998, în Piatra-Neamţ. Încadrat în 1967 la Inspectoratul Judeţean Neamţ până la trecerea în rezervă cu gradul de maior, în 1989.[10]

GHIŢĂ, Alexandru, născut la data de 2 august 1929 la Paşcani şi decedat în 2005, în Bacău. Încadrat în 1950, iar între 1953 şi 1962 este încadrat la Serviciul Raional Roman ca şef serviciu. În 1962, cu gradul de căpitan, este mutat la Direcţia Regională Bacău ca şef serviciu 3. În anii 1968-1969 şi 1971-1972 este locţiitor şef inspectorat judeţean, pentru a fi între 1978 şi 1979 şef inspectorat. Trecut în rezervă în 1979, cu gradul de colonel.[11]

HĂU, Gheorghe, născut la 19 octombrie 1943, în Ciocani, Vaslui şi decedat în 2000, în Iaşi. Între 1969 şi 1970, sublocotenent la Inspectoratul Judeţean Neamţ.[12]

JIREGHIE, Nicolae, născut la 24 martie 1937 la Rediu, Neamţ. Între 1964 şi 1968, încadrat la Serviciul raional Piatra- Neamţ, iar din 1968 până în 1988, la Inspectoratul Judeţean Neamţ, Serviciul 1. Maior în 1984 la Inspectoratului Judeţean de Securitate Neamţ, serviciului de informaţii interne. În iunie 1984 semnează o notă-raport de „completare la planul de măsuri asupra modului cum se va proceda pentru influenţarea numitului Ursu (Urzică Vasile) pentru a renunţa la concepţiile sale ostile.”[13]

MIHALCEA, Aurel, născut la 14 februarie 1931 la Focşani. Încadrat în 1951 la Direcţia Regională Bacău. Între 1963 şi 1968 a fost şef serviciu la Târgu-Ocna. Din 1968 şi până în 1985 lucrează la Inspectoratul Judeţean Neamţ, unde a ocupat funcţiile de locţiitor şef inspectorat (1968-1971, 1972, 1973-1974) şi şef inspectorat (1971, 1972), colonel, comandant la Securitatea Piatra-Neamţ între 1970 şi 1980.[14]

NIŢĂ, Marin, născut la 12 iunie 1934 la Bâldana, Dâmboviţa şi decedat în 1991, în Piatra-Neamţ. Încadrat în 1957 cu gradul de locotenent la Secţia Bicaz. Din 1961 este numit şef birou la Serviciul raional Târgu-Ocna. Din 1969 şi până în 1989 lucrează în cadrul  Inspectoratului Judeţean Neamţ, la Serviciul 2. În 1984 era locotenent-colonel la Inspectoratul Judeţean de Securitate Neamţ. La 25 mai 1984 semnează o notă de analiză a D.U.I. (Urzică Vasile), în care se cerea verificarea sa la domiciliu, pentru a identifica materiale asemănătoare celor folosite în cazul „Pasarela”[15].

OZIAS, Marcel, ofițer de securitate, comandantul Securității Tîrgu Neamț în 1949. Participă la anchetarea elevilor arestați în lotul organizației 2+1.[16]

PETCU, Grigore Ioan, colonel, în anii 1980 seful Inspectoratului Judeţean de Securitate Neamţ.  A pus în dezbaterea colectivului de oameni ai muncii din cadrul Liceului „Stefan cel Mare” Târgu-Neamţ, persoana care făcea acţiuni duşmănoase, asculta Europa Libera si citea Paul Goma, după ce în prealabil „vom informa organele judeţene de partid”[17].

POLAK, Toma, născut la 12 martie 1934 la Târgul Frumos şi decedat în 1997, în Roman. Între 1956 şi 1968 este încadrat la Regionala Bacău, fiind şef secţie la securitatea Târgu-Neamţ (1963-1967). Între 1968 şi 1972 lucrează în cadrul Inspectoratului Judeţean Neamţ, după care până în 1989, la Securitatea Roman.[18]

POPA-STOICAN, Constantin, născut la 17 decembrie 1926 la Simeria şi decedat în 2002, în Cincu, Braşov. Între 1966 şi 1971 a fost încadrat la  Inspectoratul Judeţean Neamţ, fiind şef al acestuia între 1968 şi 1971.[19]

RANGU, Constantin, născut la 1 ianuarie 1931 la Paşcani şi decedat în 1999, în Suceava. A fost şef de securitate la Inspectoratul Judeţean Neamţ între 1985 şi 1989, fiind trecut apoi în rezervă.[20]

STANCIU, Vasile, în 1984 era locotenent-colonel la Inspectoratul Judeţean de Securitate Neamţ, serviciul de informaţii interne. În iunie 1984 semnează o notă-raport de „completare la planul de măsuri asupra modului cum se va proceda pentru influenţarea numitului Ursu (Urzică Vasile) pentru a renunţa la concepţiile sale ostile.”[21]

STERPARU, Toderiţă, locotenet-colonel în 1981, şeful Serviciului III, la Inspectoratul Judeţean de Securitate Neamţ. La 13 iunie 1981 semnează o notă în care identifică persoanele din judeţul Neamţ care sunt cercetate în problema „Eterul”.[22]

ŞLEIM, Avram, sublocotenent, şeful Biroului 5, anchete la Securitatea raionului Neamţ. A imigrat în Israel la începutul anilor ’80.[23]

TIRON, Constantin, în 1984, era locotenent-colonel la Inspectoratului Judeţean de Securitate Neamţ. La 25 mai 1984 semnează o notă de analiză a D.U.I. (Urzică Vasile), „in comuna Vînători Neamț, urmărirea informativă se va face prin sursele «Neamţu», «Ghiocel», «Strungaru», din legătura lucrătorilor postului de miliţie.”[24]

VÂRLAN, Nicolae, în 1984, era locotenent-major la Inspectoratului Judeţean de Securitate Neamţ. La 25 mai 1984 semnează o notă de analiză a D.U.I. (Urzică Vasile) în care cere „identificarea persoanelor care au luat cunoştinţă de conţinutul scrierilor tendenţioase ale lui D.U.I.”[25]

Nu vom încheia aici incursiunea în istoria locală, ci vom continua cu aspecte din istoria orașului în timpul regimului comunist, aspecte culese din presa vremii (ziarele Flacăra, Ceahlăul sau Steagul Roșu).

Prof. Emanuel Bălan

Surse:

Lista securiştilor 1949-1989, pe http://www.grupul.ro/?p=1064;

http://www.cnsas.ro/cadrele_securitatii.html;

http://www.militiaspirituala.ro/proiecte/detalii.html?tx_ttnews%5Btt_news%5D=129&cHash=6c1fac35b279c372904873324554373f;

Doina Jela, Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste, București, Editura Humanitas, 2001;

M.O., part. III, 800/14 decembrie 2007, decizia CNSAS, 3353/19 octombrie 2007;

Marius Oprea, Banalitatea răului. O istorie a Securităţii în documente, 1949-1989. Iași, Editura Polirom, 2002;

Cezar Zugravu, O istorie a rezistenței și represiunii , 1945-1989, Iași, Editura Tipo Moldova, 2002;

România, 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Represiunea, vol. 1, A-E, Institutul naţional pentru studiul totalitarismului, Bucureşti, 2011;

Dorel I. Rusu, Steaua blestemată, vol. I, Piatra Neamț, Editura Cetatea Doamnei, 2013.

 

[1] Lista securiştilor 1949-1989, p. 2 pe http://www.grupul.ro/?p=1064.

[2] http://www.cnsas.ro/cadrele_securitatii.html.

[3] Lista securiştilor 1949-1989 , p. 3, pe http://www.grupul.ro/?p=1064.

[4]http://www.militiaspirituala.ro/proiecte/detalii.html?tx_ttnews%5Btt_news%5D=129&cHash=6c1fac35b279c372904873324554373f

[5]  Lista securiştilor 1949-1989 , p. 10 pe http://www.grupul.ro/?p=1064.

[6] http://www.cnsas.ro/cadrele_securitatii.html.

[7] Ibidem.

[8] http://www.cnsas.ro/cadrele_securitatii.html.

[9] Lista securiştilor 1949-1989, p. 17 pe http://www.grupul.ro/?p=1064.

[10] http://www.cnsas.ro/cadrele_securitatii.html.

[11] http://www.cnsas.ro/cadrele_securitatii.html.

[12] Ibidem.

[13] Lista securiştilor 1949-1989, p. 26 pe http://www.grupul.ro/?p=1064

[14] Doina Jela, Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste, București, Editura Humanitas, 2001, p. 180.

[15] Lista securiştilor 1949-1989, p. 34 pe http://www.grupul.ro/?p=1064

[16] Dorel I. Rusu, Steaua blestemată, vol. I, Piatra Neamț, Editura Cetatea Doamnei, 2013, p. 129.

[17] M.O., part. III, 800/14 decembrie 2007, decizia CNSAS, 3353/19 octombrie 2007.

[18] http://www.cnsas.ro/cadrele_securitatii.html.

[19] Ibidem.

[20] Ibidem.

[21] Lista securiştilor 1949-1989, p. 43 pe http://www.grupul.ro/?p=1064

[22] Ibidem, p. 44.

[23] Marius Oprea, Banalitatea răului. O istorie a Securităţii în documente, 1949-1989. Iași, Editura Polirom, 2002, p. 100.

[24] Lista securiştilor 1949-1989, p. 46 pe http://www.grupul.ro/?p=1064

[25] Lista securiştilor 1949-1989, p. 48 pe http://www.grupul.ro/?p=1064




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *