Cele mai frumoase tradiții de Anul Nou, în zona Târgu Neamț

Fie că este vorba de plugul tras de boi din Humulești, jocul caprei de la Timișești, ursul din Drăgănești sau arnăuții de la Filioara, obiceiurile și tradițiile de Anul Nou se transmit în zona Neamțului din generație în generație. Acest lucru poate fi observat în fiecare an de miile de oameni ce vinla festivalul de datini organizat în a doua zi a noului an, la Târgu Neamț. În continuare, vă prezentăm o scurtă descriere a principalelor obiceiuri din zonă, care demonstrează că județul Neamț, dar și județele învecinate păstrează încă viu bazinul folcloric.

PLUGUȘORUL

O datină prin excelență agrară, plugușorul este legat de dorința ca anul ce urmează să fie unul cu recolte bogate.

În zona Neamțului, cei mai autentici păstrători ai obiceiului sunt humuleștenii. Grupul, constituit în urmă cu 15 ani de către preotul Vasile Cojocaru, fascinează prin recuzită (plug tras de boi, bici, buhai, clopote). Majoritatea membrilor sunt humuleșteni trecuți de vârsta tinereții, care, an de an,  uimesc audiența prin textul literar – o descriere hiperbolizantă, cu ecouri mitice, a unei agriculture ideale, în care sunt incluse noi elemente ironice/comice, în funcție de an și de gazda urată. Alături de ei sunt mereu câțiva copii, care, de la an la an, învață urăturile și devin continuatori ai tradiției. În cadrul Festivalului de Obiceiuri și Tradiții de la Târgu Neamț (2015), Plugul de la Humulești a primit premiul pentru cea mai bună urătură. Tot în aceeași competiție, acest obicei (diferit, într-adevăr, în funcție de zona de proveniență), a fost prezentat și de către Grupul folcloric Bogdana de la Bogdănești- Suceava. Sumanarii de la Triftești, Ceata moșnegilor din Scorțeni- Bacău, Alaiul de la Timișești.

 

CAPRA

Jocul caprei spune povestea acestui personaj fantastic, care cade din copac, se îmbolnăvește, moare și apoi învie, fiind de fiecare dată o atracție pentru spectatori. Esența textului rămâne aceeași indifferent de zona de proveniențp, însă recuzita  și costumația pot să difere. Caprele din zona Neamțului au bot de lemn clămpănitor, coarne de obicei de dimensiuni reduse, deseori fiind înfrumusețate cu panglici colorate. Sunt lucrate manual, acoperite cu covoare sau cu blănuri de animale.

 

 

La Festivalul Obiceiurilor și Tradițiilor de Anul Nou de la Târgu Neamț, jocul capei a fost interpretat de către Grupul Folcloric Bogdana din Bogdănești- Suceava, Ansamblul Poienița din Poiana Vorona- Botoșani, Școala Bălțătești, Valea Seacă- Neamț, Ceata moșnegilor din Scorțeni- Bacău, Alaiul de la Timișești. Cerbul de la Oglinzi.

URSUL

Poate cel mai spectaculos spectacol cu măști, jocul ursului pune în mișcare picioarele oricărui privitor și simbolizează trecerea anotimpurilor, amintind că acest animal era pe vremuri considerat personajul care învinge iarna și aduce primavera. Ursul joacă într-un ritm frenetic susținut de tobe și fluiere, îndemnat de ursar.

Spectacolul începe cu o chemare a ursului, continuând, în ritmul sacadat al tobelor, cu bătaia, moartea, reînvierea animalului, apoi hora ursului şi, în final, dansul irozilor. Pentru fiecare etapă, toboşarii bat ritmul diferit, completând acustic atât desfăşurarea de culoare, dar şi incantaţiile dresorului.

La cea de-a treia ediție a Festivalului Obiceiurilor și Tradițiilor de Anul Nou, jocul ursului a fost prezentat de următoarele grupuri: Urșii de la Drăgănești (cei care au impresionat juriul prin strigăturile specific zonei, preluate din moși- strămoși și au primit premiul pentru cel mai bun joc al ursului ),  Alaiul de la Timișești și Grupul Folcloric Poienița din Poiana Vorona- Botoșani.

CĂIUȚII

Obicei specific județului Botoșani, căiuții sunt jucați de un grup de tineri, care se dezlănțuie în cerc sau față în față, simulând o trupă de cavalerie, sub comanda unui căpitan sau vataf. Costumul diferă ușor în funcție de zona de proveniență și include un cap de cal făcut din lemn, împodobit cu ghirlande sau hârtie colorată, corpul fiind acoperit cu blănuri sau covoare tradiționale.

La Festivalul Obiceiurilor și Tradițiilor de Anul Nou din Târgu Neamț (2015), această datină a fost prezentată de Ansamblul Poienița din Poiana Vorona- Botoșani și elevii Școlii din Bălțătești- Valea Seacă.

 

ARNĂUȚII

Istoria ne informează că arnăuții erau mercenari albanezi angajați de domnitorii  din Țara Românească și Moldova pentru paza și protecția proprie. Bazinul folcloric din jurul orașului Târgu Neamț reunește o numeroase grupuri de arnăuți: Arnăuții din Filioara, Agapia, Răucești, Urecheni, Barieră, Oglinzi etc. Ei sunt îmbrăcați în costume populare și poartă peste cămașă o năframă din borangic sau un servet pe care sunt prinse mărgele, iar deasupra, o bluză roșie. Pe cap au o căciulă împodobită cu bucățele de oglindă și mărgele. Au ițari albi, fustă de cele mai multe ori roșie, opinci cu zurgălăi și buzdugan împodobit multicolor în mână. Există mici diferențe în funcție de zona de proveniență, încă un arnăut n-ar putea fi niciodată confundat cu alte personaje specific Anului Nou.

În ianuarie 2015, premiul pentru cel mai bun joc al arnăuților a fost câștigat de tinerii din Filioara, cu jocul numit Încheierea păcii.

BANDA LUI BUJOR

 

Un obicei pe cale de dispariție, Banda lui Bujor este interpretată în prezent doar de grupul din Vânători- Neamț. Cu o originalitate de la A la Z, banda reunește vânătorii, haiducii și potera, reușind să impresioneze prin costumație și unicitatea piesei populare de teatru.

 

 

Toate aceste tradiții autohtone au numitor comun: Anul Nou trebuie întâmpinat cu cât mai mult zgomot și voie bună, pentru a alunga spiritele rele, iar buna dispoziție să dureze încă 365 de zile.

Și în 2016, locuitorii județului Neamț, dar și turiștii sunt invitați să vadă pe viu Festivalul de la Târgu Neamț de pe 2 ianuarie și să se convingă de frumusețea și unicitatea datinilor și obiceiurilor românești de Anul Nou.

Andreea Trăsnea