Lăsatul secului pentru Postul Sfintelor Paşti

Pe 11 martie, creştinii ortodocşi intră în Postul Sfintelor Paşti, cunoscut şi ca Postul Mare, pentru că este cel mai lung şi cel mai aspru post de peste an. Prin urmare, duminica premergătoare, respectiv cea a Izgonirii lui Adam din Rai, 10 martie- este cea a lăsatului sec de brânză, ultima în care se mai poate mânca ”de dulce”.

În toate zonele rurale din ţară Lăsatul Secului de Paşti joacă un rol extrem de important.

Lăsatul Secului de Paşti păstrează tradiţii specifice începutului unui an agrar, sărbatorit odată cu echinocţiul de primăvară.

Această sărbătoare marchează şi acel moment de cumpănă dintre noul an agrar şi cel vechi. În funcţie de această sărbătoare sunt ţinute si obiceiurile şi datinile locului. Acestea se împart în doua categorii: sărbatori care au loc înaintea de Lăsatul Secului în „Săptămâna Nebunilor” şi obiceiuri care se ţin în săptămâna „Caii lui Sântoader”.

În această duminică, toată familia se aşează la masă şi trebuie să mănânce pe săturate, pentru că de acum încolo nu se va mai putea mânca „de dulce”. În trecut, în această zi se ţineau cele mai mari şezători. Tinerii se adunau la o casă din sat, iar fetele aduceau gogoşi şi plăcinte calde. Era ultima noapte în care se mai puteau distra, până la Paşti. În unele zone, sărbătoarea se asemăna cu Revelionul, se juca mult, se mânca şi se bea din abundenţă, şi purta nume specifice diferitelor zone: Priveghi, Alimori, La Zăpostit, Hodăiţe, Refenele, Opaiţ, se arată pe site-ul www.crestinortodox.ro.

De mâine, oamenii trebuie să se gândească mai mult la curăţirea trupului, pentru a da aripi sufletului. 

Postul înseamnă exerciţiu de voinţă, dobândirea autocontrolului, înălţarea treptată a spiritului întru îndumnezeire.

Postul Paștelui începe oficial pe 11 martie și trebuie reținut că nu se fac nunți, de la Lăsatul secului de carne și până la Duminica Tomii.