Stimabila doamnă Mihăilescu părăsește ”Moșia Culturii”

Cu regret și tristețe vă informăm că stimabila doamnă Margareta Mihăilescu a renunțat să se mai lupte cu cei care nu înțeleg câte sacrificii a făcut dânsa pentru însuflețirea actului cultural în orașul de sub Cetate și și-a dat demisia (pe bune) din funcția de manager al Casei Culturii Ion Creangă din Târgu Neamț.

Vestea vine ca un trăsnet pentru cei care au avut o colaborare inconfundabilă cu doamna director, pentru cei în fața cărora și-a dezvăluit adevărata esență sufletească, adevărata fată din spatele măștii pe care funcția și statutul o forțau să o poarte deseori în timpul manifestărilor culturale ( îndeosebi în culise, mai rar în văzul lumii bune).

Rămân însă amintiri de neuitat de pe timpul domniei sale la Casa Culturii: spectacole frumoase promovate doar pe geamul instituției apoi anulate sau plătite din banii primăriei, săli pline de oameni înghesuiți în timp ce sala mare era goală, priviri furioase calde și înțelegătoare către copilașii care vorbesc când nu trebuie, cameramani alungați că nu e loc de ei…

Bineînțeles că în ultimii ani la Casa Culturii au avut loc și manifestări culturale reușite, despre care am tot relatat în ziartarguneamt.ro. Multe ar mai fi de spus, dar trebuie să realizăm că, indiferent de mărimea tronului scaunului ocupat, cu ce măsură dai, cu aceea primești înapoi la un moment dat. indubitabil doamna Mihăilescu este excepția care confirmă regula fiindcă dânsa nu a greșit cu nimic în perioada în care a fost la conducerea Casei Culturii. Pentru ea ar băga mâna în foc zeci de persoane, de la angajații instituției cu care s-a comportat exemplar, niciodată cu istericale sau cuvinte jignitoare, până la alți colaboratori externi. O relație deosebită a avut și cu majoritatea reprezentanților mass-mediei locale, motiv pentru care îi dedicăm acest articol scris cu mâna tremurândă de emoție și nostalgie. Unii mai guralivi, alții mai delăsători, aproape toși am realizat mai devreme sau mai târziu cine este Margareta Mihăilescu în comparație cu noi ceilalți, muritorii de rând, iar acum plângem cu lacrimi amare și regretăm până la lună și înapoi actul de curaj semnat de doamna director (demisia).

De profesie inginer zootehnist, fost consilier superior la APIA (agenția locală), Margareta Mihăileanu a fost numită director  al Casei Culturii Ion Creangă în decembrie 2013, în urma unui concurs organizat de primărie. Ieșirea dumneaei la pensie a fost anunțată în august 2015, dar o lege apărută cu o lună mai devreme îi salva funcția de atunci, dându-i de ales între a ieși la pensie sau a continua să rămână director la Casa Culturii până la expirarea mandatului (decembrie 2018). S-a mai zbătut  timp de câteva luni doamna director Mihăilescu într-o urbe greu de satisfăcut cultural, însă, la sfârșitul săptămânii trecute și-a scris demisia. Poate că stimabila doamnă nu a mai făcut față inculturii și presiunilor recente din toate direcțiile și a decis să facă sacrificiul suprem, înduioșător până la lacrimi gestul său incredibil de a renunța la CASA EI nu demult reabilitată și modernizată.

Nu vreau să termin pe un ton pesimist, dar mai mult ca sigur târgnemțenii sunt pierduți fără îndrăgita doamnă Margareta Mihăilescu la șefia Casei Culturii. De dorul dumneaei, angajații vor demisiona, clădirea se va dărâma, actul cultural se va evapora. În onoarea caracterului dânsei rar întâlnit și a spectacolelor pentru care și-a dat sufletul și banii din propriul buzunar, dacă demisia ei va fi apobată sperăm că se va găsi vreun grup de binefăcători care să organizeze o manifestare de rămas bun la care să fie invitată și presa pentru a imortaliza emoționantul moment.

Andreea Trăsnea