Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de confidentialitate si protectia datelor. Click aici pentru detalii.
Search
miercuri 23 octombrie 2019
  • :
  • :

Urbanistica tîrgului în anii ’80

În anii ’80, ultimul deceniu comunist, fața orașului de pe Ozana cunoștea prefaceri importante. Încă din 1980, dezvoltarea avea un conținut și un alt ritm. Dar și alte nevoi, alt stil de viață, altă mentalitate.

În acest spirit, în ultima perioadă, scria ziarul Ceahlăul, „peste 1300 de familii au intrat în apartamente noi. S-au înălţat apoi o policlinică modernă, un cinematograf cu 350 de locuri, s-au dat în folosinţă 16 săli de clasă, o sală de gimnastică, 430 de locuri în internate, 120 în cămine şi grădiniţe. Reţeaua de canalizare a fost extinsă cu 7,5 km, iar drumurile au fost modernizate pe 5 km. La parterul blocurilor vor funcţiona, în final, unităţi comerciale moderne, însumînd spaţii peste 3300 m.p.”[1]

În anul 1983, în preajma zilei naționale de 23 august a fost inaugurat centrului orașului, opera arhitectului Teodora Ropotică, tânăra aflată cu acest proiect, „ la primul ei examen profesional de o asemenea amploare. Constructorilor le-a fost predată şi documentaţia pentru ’84, cînd urmează să fie sistematizată intrarea dinspre Piatra Neamţ. Se prevede, de asemenea, realizarea unor legături fluente cu zona centrală şi cu platforma industrială, care a fost mai bine delimitată, ca şi cu viitoarea gară a oraşului, care va fi inaugurată odată cu darea în  folosinţă a căii ferate Tîrgu Neamţ —Paşcani. Racordat la pulsul dinamic al civilizaţiei socialiste, oraşul de sub Cetatea Neamţ devine, de la un an la altul, o aşezare modernă, la a cărei nouă şi frumoasă înfăţişare şi-a adus o valoroasă contribuţie şi tînăra arhitect”, așa cum aflăm dintr-un articol publicat în ziarul Ceahlăul din decembrie 1983.[2]

Mutaţii s-au produs şi în domeniul vieţii sociale şi spirituale. „Majoritatea locuitorilor oraşului- trăiesc azi în apartamente noi, confortabile, aproape în totalitate construite după Congresul al IX-lea al partidului. Reţeaua comercială a cărei suprafaţă însumează peste 8.600 m.p., cu un volum anual al desfacerilor de mărfuri de 300 milioane lei s-a diversificat continuu prin darea în folosinţă a unor moderne magazine amplasate la parterul noilor blocuri”[3],după cum ne informează ziarul Ceahlăul din octombrie 1984.

Dintr-un alt material publicat în același ziar în februarie 1985, în preajma noilor alegeri pentru deputații sfaturilor populare, aflăm că „în această legislatură, s-au construit aproape 1200 de apartamente, numărul total al acestora ajugînd la 3400, iar populația a sporit cu peste 3.000 locuitori, astăzi ea cifrîndu-se la aproape 19 mii. Tot în aceşti ani, s-au creat peste 320 noi locuri în creşe şi cămine, s-a extins alimentarea cu apă a oraşului şi staţia de epurare a apelor reziduale, s-au modernizat străzile Mărăşeşti, 7 Noiembrie, Cuza-Vodă, Tudor Vladimirescu, au fost amenajate spaţii verzi şi de joacă pentru copii. Şi toate acestea pentru om, pentru bunăstarea lui.

Tg Neamt, 1980

Dezvoltarea orașului privea și partea sanitară, prin modernizarea și construcția unor secții noi la spitalul orășenesc de „pediatrie, chirurgie şi contagioase”, dar și prin cele „trei dispensare teritoriale și alte trei de întreprindere.

Dezvoltarea economică însemna o creștere a producției industriale de la „813 milioane lei în 1981, la 1.082.000 lei, în 1984, a exportului de 2,5 ori şi de 3 ori a productivităţii muncii. În intervalul 1981—1984 valoarea producţiei agricole a sporit aici de la 835 mii lei, la 3,5 milioane lei. Să adăugăm că în actualul cincinal s-au creat 3 mii noi locuri de muncă la platforma de preindustrializare a lemnului, la Volvatir, la Fabrica de mobilă şi în cooperaţia meşteşugărească. În viitor, la Tg. N.eamţ se vorconstrui încă 950 de apartamente, o secţie de confecţii cu 400 locuri de muncă, o fabrică de furniruri estetice şi panel[4]

În anul 1987, tîrgul era într-o continuă dezvoltare, atestată și de cifrele economice.

Făcând o comparatie cu anul 1968, când producția însuma 101 milioane de lei, „adică mai puţin de jumătate cît produce astăzi Volvatirul, în 1987 cotele acestei producţii au urcat pînă la 1,36 miliarde lei. Livrările de mărfuri către fondul pieţii se ridică la 854 milioane lei, cu o creştere de 82 la sută faţă de1968.ˮ Viceprimarul Constantin Dan menționa în ziarul Ceahlăul din octombrie 1987 că în oraș se află un spital cu „430 de paturi, o policlinică, 3 dispensare şi două creşe, în care lucrează 75 de medici și 250 cadre medicale medii. Învăţămîntului s-a extins, ajungînd la 6 grădiniţe și 10 şcoli[5]

O dezvoltare economică oprită de capitalismul sălbatic instalat după revoluția de la 1989, astăzi tîrgul fiind un sărac oraș de provincie, depopulat deși potențial și resurse sunt, fără a fi pe deplin valorificate, fie din neputință, fie din…

Prof. Emanuel Bălan


[1] Ceahlăul, 2225, 16 februarie 1980, p.4.

[2] Ceahlăul, 2427, 30 decembrie 1983, p. 6.

[3] Ceahlăul, 2467, 6 octombrie 1984, p. 2.

[4] Ceahlăul, 2486, 16 februarie 1985, p. 3.

[5] Ceahlăul, 2627, 31 octombrie 1987, p.1-2.




3 comentarii la “Urbanistica tîrgului în anii ’80

  1. new parlamentar democrat

    bine don profesor….de ce sinteti impotriva democratiei inceputa in 1990?
    DACA nu stiti realizarile acestei infloritoare si imbelsugatei societati creeate din 1990 vi le reamintesc…
    1 toti cetatenii din urbe sint liberi sa.si construiasca viitorul dupa priceperea si posibilitatile materiale si spirituale pe care le poseda fiecare.
    2.exista la ora actuala….comparativ cu perioada comunista….raportat la aprovizionare populatiei cu alimente mai mult de 50 sortimantatii de paine
    fata de o jumatate de paine neagra luata pe cartela stind la cozi infernale.
    populatia se poate aproviziona cu peste 100 de sortimente de carne si produse din carne.
    este adevarat ca in domeniul industrializarii si a constructiilor de locuinte au aparut unele stagnari trecatoare.
    TOTUSI TREBUIE mentionat ca la parterul fiecarui bloc de pe bulevardele stefan cel mare si mihai eminescu sau construit diverse sedii si birouri necesare bunei functionari a existentei populatiei din oras.
    parerea mea este ca trebuie aratate in antiteza realizarile vechiului regim cu cele ale actualei structuri politico.econamice actuale.

    Raspunde
    1. dan

      parerea mea este ca SAU construit se scrie dezlegat….. S-AU construit.
      dupa ce ca nu ai trecut pe la scoala mai si semnalizezi?? Ai avut ocazia sa taci si sa nu te faci de rahat…ai ratat aceasta ocazie….Mai incearca si data viitoare.
      Ai uitat sa mai mentionezi ca acum avem mici si bere din belsug….tot asa….mai multe sortimente.

      Raspunde
    2. lucian ciobanu

      nu e nimeni impotriva democratiei. poti construi si oferi servicii si sa si pastrezi un aspect placut. zi-mi ca-ti place cum arata targul de la policlinica pana la pod la humulesti.. zici ca e un bazar in strada, nu alta!

      Raspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *