Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de confidentialitate si protectia datelor. Click aici pentru detalii.
Search
luni 19 noiembrie 2018
  • :
  • :

Dezvoltarea sectorului cooperatist în zona Târgu Neamț în anii `50

În anii `50, colectivizarea agriculturii era în plină desfășurare. Început întâi greoi și haotic, procesul de colectivizare a stagnat între 1953 și 1956, fiind apoi reluat cu agresivitate și dus la final în 1962.

Numeroși țărani, atât săraci, cât și mai înstăriți, s-au opus acestei acțiuni, iar guvernul comunist a recurs uneori și la represiuni violente, ucideri, deportări, încarcerări și confiscări ale întregii averi a celor implicați. În zo­nele montane au existat însă numeroase zone ne­co­operativizate. Sistemul de agricultură socialist astfel constituit a intrat treptat într-o criză ale cărei efecte s-au simțit și după ce regimul a fost înlăturat, timp în care s-au depus eforturi pentru reconstituirea proprietății private în agricultură.

Gheorghe Gheorghiu-Dej a sărbătorit încheierea procesului de colectivizare a agriculturii prin organizarea unei plenare speciale a CC al PMR la 23- 25 aprilie 1962 și a unei sesiuni speciale a MAN în București, la 27-30 aprilie 1962. Au participat 11 000 de țărani, numărul țăranilor invitați fiind o aluzie la numărul victimelor Răscoalei din 1907. Dej a raportat că formele socialiste de proprietate dețineau 96% din terenul arabil și 93,4% din suprafața agricolă.

Revenind la acest proces, ziarul „Steagul Roșuˮ, oficiosul PMR din regiunea Bacău, prezenta într-un material publicat în numărul din 14 octombrie 1958, cu mult entuziasm, dezvoltarea sectorului cooperatist din zona Târgului Neamț.

Reporterul remarca că un „important număr de țărani din Bălțătești, aflând despre avantajele lucrării pământului în comun, s-au înscris în întovărășirea 1 Mai din acel satˮ, astfel că 107 familii au venit cu o zestre de 65 de hectare. Printre cei înscriși, notează reporterul, sunt Vasile Manolache, Ion Hanganu, Ilie Roban sau Ilie Abăgeru, iar până la acea dată, Întovărășirea 1 Mai avea 142 de familii cu 98 de hectare de pământ.

Nici târgunemțenii nu puteau fi mai prejos așa cum aflăm din același material.„Întovărășirea Tractorulˮ a avut o producție foarte bună de porumb „cu știuleții mari și sănătoșiˮ, de 3000 de kg la hectar. Aceștia au cultivat și 8 hectare cu trifoi de sămânță, recoltând 1530 de kg la hectar. Și la această întovărășire au fost primiți noi membri, „frații Vasile și Ion Sorea, țărani cu gospodării mijlocii, Ion Diaconu și Vasile Jitiu, în total 10 familii cu 8 hectare„.

La Blebea, la Întovărășirea 1 Mai, au fost primite 29 de familii cu 19 hectare. Astfel, era făurită agricultura socialistă în zona Tîrgu Neamț despre care vom mai vorbi în materialele următoare.

Prof. Emanuel Bălan

Surse:
  • Emanuel Bălan, Anticomunism și represiune comunistă în Neamț și Bacău.1945-1989, Editura Egal. Bacău, 2014, p. 72;
  • „Steagul Roșuˮ, 14 octombrie 1958, p. 1.



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *