[FOTO/ VIDEO] Târgu-Neamț, capitala tradițiilor de Anul Nou
La Târgu-Neamț, Anul Nou nu se așază comod, ci intră în oraș cu sunet de buhai, cu pași apăsați pe asfalt și cu măști care poartă în ele povești vechi de sute de ani. Vineri, 2 ianuarie 2025, de la primele ore, centrul orașului s-a umplut de oameni, de culoare și de vibrația ritualică a unuia dintre cele mai puternice festivaluri de iarnă din Moldova.
Scena amplasată în Piața „Adormirea Maicii Domnului” a devenit, pe parcursul zilei, un adevărat punct de convergență al tradițiilor. Anul acesta, 26 de formații au urcat pe scenă, iar numărul total al participanților a fost impresionant: între 750 și 800 de oameni, fiecare purtând un costum, o mască sau un rol ritualic asumat cu seriozitate. Festivalul nu a fost o succesiune de momente artistice, ci o desfășurare continuă de identitate.
Selecția trupelor a fost una riguroasă. Formațiile au fost alese în funcție de autenticitatea costumelor și de corectitudinea prezentării obiceiurilor. Organizatorii au trasat o linie clară: nu au fost acceptate măști din plastic și nici costumații neconforme cu spiritul tradiției. A fost un festival fără improvizații comerciale, fără artificii inutile, construit pe respect față de patrimoniul cultural viu. Toate formațiile participante au primit onorariu, un detaliu esențial care vorbește despre respectul față de munca și responsabilitatea celor care duc show-ul tradiției mai departe.
Rând pe rând, pe scenă au urcat Ansamblul „Cununita Moldovei” din Costuleni – Iași, Alaiul Plugului cu Boi de la Humulești, Ansamblul de Datini din Joldești – Vorona, Arnăuții de la Dumbrava – Timișești, „Buhaiul de fete” din Boiștea, Alaiul Cerbului de la Zbereni, Ansamblul „Comorile Neamțului” din Piatra-Neamț, Ansamblul „Mlădițele Farcașei”, urmat de Ansamblul „Bujorelul” din Vatra Dornei, „Codrii Neamțului” din Piatra-Neamț, Ansamblul „Străjerii” din Dolheștii Mici, Arnăuții de la Agapia, Alaiul Sumanarilor din Trifești, Ansamblul „Ținutul Zimbrului” din Târgu-Neamț, „Năvala Urșilor” din Boțești, Ansamblul „Codrii Stânișoarei” din Borca, Arnăuții de la Văratec, Alaiul de Datini și Obiceiuri de la Răucești, Alaiul Caprei din Petricani, Arnăuții din Barieră – Târgu-Neamț, Alaiul Ciobanilor cu Măști și Urșii Giroveni, Alaiul Capra Mută din Preutești, Urșii de la Ortăști – Drăgănești, Arnăuții de la Vânători-Neamț și, în final, Arnăuții de la Humulești.
Pe la mijlocul evenimentului, atenția publicului a fost captată de o apariție care a schimbat ritmul scenei: Ursu’ lu’ Jorpel, venit de la Lucăcești, județul Bacău. Numărul mare de urși a făcut ca scena să devină, la propriu, neîncăpătoare. Blănurile masive, mișcările grele și forța momentului au creat o tensiune aparte, un amestec de fascinație și respect. Printre urși s-a aflat și o tânără care îmbracă blana de urs de la vârsta de doi ani și jumătate, fiica coordonatorului grupului — un detaliu care a spus, poate mai bine decât orice discurs, ce înseamnă transmiterea tradiției din generație în generație.
Dincolo de scenă, orașul a fost plin. Mii de oameni au ocupat bulevardul Ștefan cel Mare și zona centrală, într-un flux continuu de spectatori, familii, copii urcați pe umeri și turiști veniți special pentru acest festival. Oamenii nu au venit doar pentru un moment anume. Au rămas, au așteptat, au urmărit întregul desfășurător, semn că festivalul nu a fost perceput ca un simplu eveniment de bifat, ci ca o experiență colectivă.
Printre oficialitățile prezente s-au numărat primarul orașului Târgu-Neamț, Vasile Apopii, viceprimarul Iustian Heriu, consilieri locali și județeni, precum și senatorul Adrian Păduraru, care au asistat la desfășurarea evenimentului alături de public.
Festivalul s-a încheiat după-amiază, după ce toate formațiile au urcat pe scenă, într-o desfășurare amplă, fără grabă, fără comprimări forțate. Când ultimele tobe au tăcut și măștile au coborât, orașul era obosit, dar plin. Nu a fost finalul unei zile oarecare, ci sfârșitul unei demonstrații de forță culturală, construită pe rigoare, respect și memorie vie.
Pentru câteva ore bune, la Târgu-Neamț, România autentică a trecut pe aici:
