Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de confidentialitate si protectia datelor. Click aici pentru detalii.
Search
miercuri 13 noiembrie 2019
  • :
  • :

Viața religioasă din zona Tîrgu Neamț în regimul comunist (III)

Rezistența anticomunistă din Ținutul Neamțului (VII)

Pentru a înţelege cum aprecia Securitatea cele ce se petreceau în mănăstiri, redăm mai jos extrase dintr-un document din martie 1949, care prezintă un bilanţ al activităţilor ostile din mănăstiri pentru perioada august 1948 şi -martie 1949.

Activităţile ostile sunt grupate pe categorii astfel:

propagandă anticomunistă sau legionară, cazul călugărilor Dosoftei Moraru de la Sihăstria Neamţului şi stareţul Ilie Cleopa de la Mănăstirea- Sihăstria care la 21 mai 1948, de praznicul Sfinţilor Împăraţi, a ţinut o predică, care printre altele spunea: „Să dea Dumnezeu ca şi conducătorii noştri de acum să fie ca Sfinţii Împăraţi, ca să-i pomenească Biserica în veac!”. Şi continuă Părintele: „Atunci unul din popor m-a şi înregistrat şi nici n-am apucat să-mi scot veştmintele, că a venit o maşină şi mi-au zis să merg cu ei. M-au dus la Târgu-Neamţ şi acolo m-au pus într-un beci care nu avea decât un pat de ciment. Apoi m-au anchetat timp de cinci zile, ţinându-mă fără apă şi fără mâncare. Pe urmă mi-au dat drumul”. Acuzaţia de legionarism plana asupra oricărui monah. Spre exemplu, Ghenadie Caraza de la Mănăstirea- Văratec, era acuzat în 1947 de Direcţia Generală a Poliţiei că ar fi făcut politică legionară. Ieromonahul Filaret Gămălău de la Schitul-Rarău a susţinut sistemul de legături şi aprovizionare a organizaţiei „Gărzile lui Decebal”, condusă de doctorul Gheorghe Vasilache. El era ajutat şi de ieromonahul Ursu Chesarie de la Mănăstirea-Neamţ, recrutat de primul;

ascunderea de arme şi elemente înarmate din rezistenţă: cazul de ascunderea a unei arme Z.B. cu mai multe cartuşe de către Dionisie Gherman.

Erau consideraţi ostili şi cei care prin gesturile şi atitudinea lor erau o ameninţare pentru regim. Este cazul lui Vasile Vasilache, stareţ la Pocrov, Neamţ, care „în timpul războiului anticomunist ţinea conferinţe, ponegrind regimul sovietic şi scoţând în evidenţă fascismul. A editat diferite cărţi care cuprindeau discursuri antisovietice. În anul 1948, venind la mănăstirea Neamţ, s-a antrenat in anturajul tuturor reacţionarilor cu care avea stranse legături, ca stareţul Melchisedec”.

O altă situaţie ce deranja organele de partid era cea de la praznicele împărăteşti sau hramurile unor mănăstiri. De pildă, în anul 1950, de Înălţarea Domnului (18 mai), la hramul Mănăstirii-Neamţ „au participat cca 8000 credincioşi veniţi din diferite judeţe ca: Baia, Suceava, Câmpulung, Roman, Iaşi, Bacău şi Neamţ”. Sărbătoarea a fost atât de mare încât „credincioşii au început să se adune de la data de 15 mai a.c., iar până la data în care s-a început hramul, au vizitat mănăstirile din raza jud. Neamţ”, adică Agapia, Văratec, Bistriţa, Secu, Sihăstria, mai ales ultimele două, care depindeau de marea lavră.

Mai mult, „de la data de 15 la 18 mai a.c., slujbele religioase au fost oficiate cu un deosebit fast, în scopul de a atrage cât mai multă populaţie la aceste ceremonii”, pentru ca „în ziua de 18 mai a.c. când a avut loc hramul mănăstirii, pe lângă preoţii şi călugării acesteia au mai luat parte şi Mitropolitul Rusan Sebastian de la Iaşi, Episcopul Teofil Herineanu din Roman, Episcopul Emilian Antal, director al Seminarului monahal de la mănăstirea Neamţ, precum şi profesorii Arhierei ai acestui seminar. Au mai participat, de asemenea, fostul Episcop al Armatei, Partenie Ciopron, în prezent stareţ al mănăstirii Sf. Petru şi Pavel din Huşi. Numărul mare al credincioşilor veniţi la acest hram se datorează tocmai faptului că participarea neobişnuită a Episcopilor menţionaţi mai sus a fost anunţată credincioşilor”.

(Va urma)

Prof. Emanuel Bălan

 

Surse;

  • I. Bălan, Viaţa şi nevoinţele arhimandritului Cleopa Ilie, Iaşi, Ed. Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, 1999;
  • Adrian Gabor, Adrian N. Petcu, Biserica Ortodoxă şi puterea comunistă în timpul Patriarhului Justinian,în „Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxă a Universităţii din Bucureşti”, an II, 2002, Bucureşti, 2003;
  • Memoria, nr. 3-4 ( 36-37), 2001;
  • Cristina Păiuşan, Radu Ciuceanu, Biserica Ortodoxă Română sub regimul comunist, vol. I (1945-1958), Bucureşti, I.N.S.T., 2001;
  • Adrian Nicolae Petcu, Participarea BOR la rezistenţa anticomunistă, în vol. „Mişcarea de rezistenţă anticomunistă din România. 1944-1962”, Bucureşti, Editura „Kullyus”, 2003;
  • Constantin Voicescu, Oameni ai Bisericii în rezistenţa anticomunistă din munţii şi codrii României, în Analele Sighet, vol. 2;

Citește și:




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *