DESCOPERIRILE MONETARE DE LA CETATEA NEAMŢ
Încă de la primele cercetări arheologice care s-au făcut în incinta acestui important monument, au fost scoase la lumină monede medievale, care sunt legate de evoluţia cetăţii de pe Culmea Pleşu. În timpul săpăturilor efectuate în perioada 1939-1942 de către I. Minea şi D. Constantinescu, au apărut câteva piese monetare, dar destul de târzii comparativ cu etapa iniţială de construire a fortificaţiei. Tot în această perioadă au fost identificate şi urmele atelierului în care s-au falsificat monede în sec. XVII, spaţiu cunoscut sub denumirea de Monetărie. Iată ce scria profesorul D. Constantinescu în raportul său din 1942: ,,Continuăm cu scoaterea moluzului din încăperea de sub biserică. …Aceste bucăţele par a fi resturi de la unele monete. A fost oare o monetărie? …Personal sap aci unde resturile de tablă de aramă se înmulţesc. Au forme diferite. Se văd, la unele din ele, urme de tăieturi de matriţă. Încep să cred că a fost o monetărie..”1. Desigur, aceste resturi monetare confirmă faptul că în Cetatea Neamţ a funcţionat un atelier clandestin în a doua jumătate a sec. XVII, în timpul domniei lui Eustratie Dabija. Ştraifurile monetare descoperite în cetate arată că s-au imitat monede emise de regina Cristina a Suediei, regele Karol X Gustav sau de către regele Ian Cazimir al Poloniei.
În anii ’60, cu prilejul lucrărilor pentru restaurarea Cetăţii Neamţ, în curtea exterioară a monumentului, a fost descoperit un important tezaur monetar, alcătuit din 166 de piese de argint. Se presupune că acest tezaur a fost pus într-o pungă din piele sau material textil, care nu s-a mai păstrat. Monedele au fost emise de regii Poloniei, ai Germaniei, ai Suediei şi ai ducatelor germane. Cea mai veche monedă datează din anul 1622, iar cele mai recente sunt din anul 1698, ceea ce ne arată că tezaurul a fost constituit la sfârşitul sec. al XVII-lea, sau chiar la începutul celui următor, poate chiar în contextul unui conflict în care a fost implicată cetatea2. De asemenea, ca şi în cazul altor tezaure de acest fel, prezenţele monetare străine sunt un indicator al relaţiilor comerciale directe dintre Moldova şi Polonia, Imperiul Habsburgic sau alte ţări europene.
Recent, prin cercetările arheologice efectuate în anul 2008, la Cetatea Neamţ au fost descoperite o serie de morminte medievale, iar în unul dintre acestea a fost identificată şi o monedă de argint. Este vorba de un denar emis de regele Ungariei, Ferdinand I, în anul 1549. Pe una din margini, moneda prezintă o perforaţie, ceea ce arată că a fost utilizată, probabil, şi ca medalion. Existenţa acestei monede în mormânt este un bun indicator cronologic, care ne arată că la jumătatea sec. XVI, pe platoul din faţa fortificaţiei exista un cimitir3.
Aceste descoperiri din incinta Cetăţii Neamţ contribuie la creionarea unei imagini complexe despre circulaţia monetară în Moldova medievală, inclusiv despre unele practici ilegale, legate de falsificarea de bani străini în ateliere clandestine, care au funcţionat şi în alte părţi, cum ar fi la Cetatea Sucevei.
Dr. Diaconu Vasile
1 D. Constantinescu, Raport asupra săpăturilor din anul 1942 de la Cetatea Neamţ, în BCMI (1943), 1946, p. 136-178.
2 Al. Artimon, Câteva contribuţii asupra tezaurului monetar de la Cetatea Neamţ (sec. al. XVII-lea), în Carpica, I, 1968
3 V. Diaconu, Gh. Dumitroaia, Mormintele medievale de la Cetatea Neamţ, în Memoria Antiquitatis, XXVIII, 2012, p. 229-256.
povesti! Concluziile pe care le trageti voi pe marginea monedei din 1549, gasita intr-un mormant, sunt demne de un diletant, cu cunostinte foarte sumare privitoare la perioada medievala si specificul ei. De asta am spus si sustin in continuare ca n-ati inteles o boaba ce ati supravegheat acolo, de asta va temeti sa publicati rezultatele si analiza materialului in reviste stiintifice.
Ti-ai dat cu stangul in dreptul, perforatia monedei arata ca a fost folosita multa vreme dupa anul baterii si nu doar perforatia, ci si gradul mare de uzura. Taieturile marginale arata ca s-a mai umblat la devalorizare. De ce si cum, daca esti curios, mergi la biblioteca.
Toate aceste elemente n-au cum sa dateze – pe marginea acestei monede – „cimitirul” de pe platoul din fata cetatii la mijlocul sec. XVI (exact in vremea baterii)! Motivul e foarte simplu: pana a ajunge in mormantul de la Cetatea Neamt, respectiva moneda trebuia sa iasa din monetarie, sa circule prin cateva pungi, sa se sature de purtat don’soara pentru care a fost gaurita, asta daca nu cumva este si lucrarea unui zaraf.
Concluzia de final e si mai infantila! Ce imagine „complexa” pentru circulatia monetara din Tara Moldovei au creionat cele cateva descoperiri monetare din cele cateva santuri trase la Cetatea Neamt (ultimele nici macar supravegheate de specialisti in domeniu)?!
Poate dezvolti in urmatorul material, ca sa fii mai convingator in ceea ce spui. Atentie mare, titlul stiintific nu-I pavaza pentru prostiute!
Felicitari domnule Vitalie Josanu, regretele mele domnule dr. Diaconu Vasile, care mentineti linia prolecultista, oficiala. Daca in mormantul respectiv, de pe platou ar fi fost un CATOLIC? Daca pe platoul respecis ar fi CATOLICI, de ce nu va convine? Daca in morminte din interiorul sau extoriorul unor manastiri sau biserici ortodoxe din zona Neamt, s-au descoperit si nu stim, ca nu da bine, ramasitele unor CATOLICI?
Cu siguranta este este un subiect demn de abordat, si anume rolul catolicilor sasi si unguri la evolutia statalitatii moldoveneti.
De ce va e frica de Teutoni.? In cei 14 ani de sedere in Transilvania si alti probabli zeci de ani, in Moldova, au schimbat fata acestor tinuri din Romania actuala. Dl. Diaconu Vasile, nu tineti cont de lucrari mai vechi, persnalitati care au fost contemporane, sa spun numai doua: arhireul Narcis Cretulescu care nu place nici fratilor sai de la Man. Neamt, arhitectul austriac Romstorfer, actuale: dna. prof, Elena Konrad Oboroceanu din Pt. Neamt: ” In cautarea sasilor pierduti in Moldova”, 2013, pleiada de tineri unuversitari de la Iasi si Cluj.
Sa aveti o zi binecuvantata.
Chiar daca articolul nu e elaborat foarte amanuntit ,eu cred ca pentru cititoriI acestui ziar , e acceptabil.In istorie e multa relativitate functie de autorul cercetarii,asa ca se pot accepta si alte variante !As fi curios daca si dl .Josanu ar scrie aici si parerile lui fata de istoria locala.Eu ma bucur ca citesc CONTRE pe teme istorice intre doi specialisti!FACEM PASI INAINTE SI-I INDEMNAM SI PE ALTII SA CITEASCA ISTORIA NEAMULUI NOSTRU!Oricum dl Josanu putea sa se abtina ….in final cu remarca la titlul stiintific a domnului Deaconu.NU trebuie sa fie suparat ca dl Deaconu este doctor in istorie.Orice teza stiintifica istorica ,care azi e oficial acceptata……in alta epoca de cercetare devine.,…ori infirmata,ori sigur INCOMPLET CERCETATA!In istorie nimic nu se poate spune ca a fost studiat complet!Lupta cu studierea trecutul este dificila!!PERSONAL MA BUCUR CA LA TARGU NEAMT SE DEPUNE EFORT PE LINIA CERCETARII ISTORICE ,CHIAR DACA UN CERCETATOR TANAR POATE GRESI.O SA MA INTALNESC CU DL. DEACONU SI O SA-L FELICIT CA ARE CURAJ S A SCRIE CATE CEVA SI PENTRU AGEAMII CURIOSI DE ISTORIE …!