Muzeul „Ion Creangă” la 1939
În curtea bisericii din Humulești, într-o încăpere a Căminului cultural ce purta numele marelui povestitor, preoții și învățătorii satului (n.n. preotul paroh Constantin Cosma și învățătorii Maria și Ioan Papuc și Elena și Ion Savinescu), au amenajat un mic muzeu dedicat celui mai mare fiu al satului, Ion Creangă.
„Printr-o fericită împrejurare muzeul se găseşte tocmai pe locul unde a fost chilia în care minunatul povestitor a început să înveţe buchile, încercând primele necazuri ale vieţii de cărturar şi primele strângeri de inimă pentru Smărăndiţa.”
Cum arăta micul muzeu, ne povestește materialul din ziarul Avântul[1] care ne introduce cu imaginația în lumea lui Creangă, iar cum de ai intrat pe ușa muzeului „dai de lavița pe care stătea turceşte Moş Ciorpec cînd lucra cojoacele şi harapnicile pentru humuleşteni. Pe laviță e pus ceaslovul vechi, unsuros şi picurat cu ceară…Alături în două „minee” găseşti însemnări şi semnături puse de povestitor. Şi tot pe laviţă, stă, la loc de cinste, „bedreagul” pe care Moş Ciorpec, „Ciorpecul dracului”, işi ajusta curelele, tămânjând din când în când pe ghiduşul bălan…Un pomelnic din perete, scris cu litere slavone, pomeneşte de-un Ştefan şi de-o Smaranda, care nu pot fi alţii decât părinţii lui Ion Creangă.” Ctitorul muzeului, învățătorul Ioan Papuc, a ridicat și un cuptor, cu vatră și horn de care a legat la colțul lui motoceii. „Ca să umple spaţiul d-l Papuc a împodobit odaia cu o o haină de şiiac de care purtau negustorii humuleşteni, cămăşi minunate, lucrate din in şi lână ţigae, de către gospodinele din Humuleşti şi Pipirig şi o sumedenie de cărţi bisericeşti toate adunate din satul lui Ion Creangă.”
Inițiatorii muzeului, aflăm tot din material, doreau să mute toate exponatele în casa în care a copilărit marele povestitor. Vor avea însă de așteptat până în 1951. Casa din Humulesti a fost restaurată în 1937 prin grija marelui istoric Nicolae Iorga. În 1944, Sofia Grigoriu, născută Creangă, donează casa din Humulești Asociației Învățătorilor din România.
A funcționat neoficial ca muzeu până în 1951, custozi fiind copiii Sofiei, Zahei și Antonica Grigoriu.[2] Abia în 1951, a fost deschis oficial muzeul memorial Ion Creangă din Humulești, care a atras până acum sute de mii de turiști, români dar și străini, Creangă fiind povestitorul universal.
Prof.
Bălan Emanuel
[1] „Avântul”, an XI, nr. 100, 2 septembrie 1939, p. 3.
[2] Rocsana Josanu, Ion Creangă și universul copilăriei humulește, Editura Cetatea Doamnei, Piatra Neamț, 2012, p. 28.