PREOTUL CONSTANTIN MATASĂ ȘI STUDIUL SĂU DESPRE CETATEA NEAMȚ
Personalitate cu valențe enciclopedice, preotul Constantin Matasă a acordat o deosebită atenție trecutului istoric al județului Neamț. Deși pasionat de arheologie și fondator de muzeu, părintele Matasă a pus un accent deosebit în preocupările sale și pe obiectivele istorice din zona Neamțului, pe care le-a prezentat în lucrarea sa din 1929, intitulată Călăuza Județului Neamț.
Ulterior a mai publicat diferite materiale și studii care făceau referire la anumite monumente istorice din zona subcarpatică a Moldovei, iar unul dintre acestea a fost dedicat și Cetății Neamț. Ne referim aici la studiul publicat în revista Boabe de Grâu din anul 1934. Este unul dintre primele articole de popularizare dedicate Cetății Neamț. Respectivul studiu, intitulat simplu – ,,Cetatea Neamțului”, poate fi considerat o contribuție substanțială pentru stadiul documentării referitoare la fortificația mușatină de lângă Târgu Neamț. Acest material a fost redactat pe baza surselor care fuseseră publicate până atunci, dar care aveau caracter general și nu se refereau strict la Cetatea Neamț, dar și pe baza unor informații și mărturii transmise din generație în generație. Autorul studiului face o prezentare generală a fortificației, pornind de la amplasarea sa și modul de construcție, dar fără a omite și diversele opinii referitoare la momentul edificării și la ctitorii acesteia. Preotul Matasă face apel la variate surse documentare, la vechile cronici și chiar la toponimie, pentru a argumenta diverse puncte de vedere legate de trecutul acestei fortificații mușatine.
Așa cum era și firesc, autorul se oprește asupra unor momente importante din istoria cetății: asediul lui Sigismund de Luxemburg din 1395, confruntarea lui Ștefan cu turcii din 1476, asediul lui Soliman Magnificul, campania lui Sobietski. Pe lângă toate acestea, și mai ales pentru a spori farmecul și faima acestei cetăți medievale, preotul Constantin Matasă mai include în textul său și o serie de legende care au în prim plan întâmplări petrecute la Cetatea Neamț.
Spre sfârșitul studiului său, părintele Matasă își exprimă părerea că pentru a cunoaște mai bine trecutul acestei cetăți era nevoie de săpături arheologice, iar pentru a putea fi mai ușor vizitată trebuia amenajată o cale de acces corespunzătoare:
,,Dacă Cetatea Neamțului nu se mai poate restaura, e o datorie care totuși ni se impune, aceea de a păstra și de a întreprinde săpături și temeinice studii asupra ei, iar pe de altă parte de a deschide un drum bun de trăsură, până sus la poartă. Săpăturile ne pot aduce mari surprize, în tot cazul mai multă lumină în problema încă nesigură a originii…”.
Merită amintit și faptul că studiul este însoțit și de un plan al cetății, întocmit de arhitectul Romstorfer la sfârșitul sec. XIX, de o hartă, dar și de mai multe fotografii realizate de cunoscutul fotograf Adolf Chevallier.
Dr. Vasile Diaconu
(sursa imaginilor – arhiva CMJ Neamț)