Biserica Sfântul Gheorghe, singura biserică de patrimoniu din orașul Târgu Neamț

Prima biserică ridicată din piatră din orașul Tîrgu Neamț, a cărei construcție a avut loc între 1800 și 1808, prin contribuția negustorilor din familia Brașoveanu.

Pisania datată 31 august 1832 atestă ridicarea construcției de către Chiriac Brașoveanu, Smaranda Brașoveanu, fiul lor Costache, Dumitru Sfetcu și a psaltului Ioan, dar și a altor binefăcători, așa cum sunt amintiți în pomelnicul ctitorilor, din 9 septembrie 1849. Pictura interioară a fost realizată prin cheltuiala psaltului Ioan, la 1822. Catapeteasma, lucrată din lemn de tei, este poleită cu aur.

În 1852, biserica era deservită de patru preoți, un diacon și trei cântăreți.

În marele incediu din 1864, când au ars numeroase case din oraș, biserica a rămas și ea fără acoperiș, fiind mistuit de flăcări. Lucrările de refacere a acestuia au durat trei ani de zile.

În 1865, preot paroh era Vasile Atanasiu, ca peste șase ani, în 1871, acest post să fie deținut de Vasile Resmeriță.

Biserica a avut și proprietăți de unde realiza venituri. Printre acestea, se afla o grădină situată în vecinătatea bisericii, dar și moara Brașoveanului de la care obținea un venit anual de 2784 de lei și moara Blănăresei, cu un venit de 690 de lei anual.

O situație neobișnuită în istoria acestei bisericii, o întâlnim la 1876. Rămasă fără preot paroh, enoriașii obțin hirotonirea ca preot a diaconului Dumitru Răsmeriță.

La sfârșitul secolului al XIX-lea biserica mai avea doar 54 de enoriși, iar la reorganizarea parohiilor din 1894, Biserica Sfântul Gheorghe este subordonată Bisericii Sfântul Ilie, preot fiind Nicolae Marcoci.

La începutul secolului al XX-lea, în 1907, au loc noi lucrări de reparații, iar din anul 1941 este instalată lumina electrică, prin cheltuiala enoriașului Costea Ivanof. În perioda 1939-1942, preot paroh fiind C. Andoni, biserica se afla „aproape în stare de ruină, fiind nevoie de reparațiuni radicale, mai cu seamă la acoperiș și tencuială.ˮ

În 1947 au loc noi lucrări de renovare, iar începând cu anul 1959, s-au făcut lucrări de restaurare după devizul aprobat de Departamentul Cultelor şi Direcţia Monumentelor Istorice.

După 1990 devine parohie și încep ample lucrări de restaurare și consolidarem sub îndrumarea inginerului Stroe, de la Direcţia Monumente Istorice Bucureşti.

Toate aceste lucrări au fost finalizate în vara anului 1996, iar biserica a fost sfinţită de către Prea Sfinţitul Părinte Episcop de Huşi, Ioachim Vasluianul, delegatul Prea Fericitului Părinte Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, paroh fiind preotul Munteanu Constantin care slujește și în prezent.

Prof. Emanuel Bălan

Surse:

Luca Gavril, Târgu Neamţ. Monografie, Editura Constantin Matasă, Piatra Neamţ, 2008;

Vrânceanu Vasile, Călător prin orașul Târgu Neamț de altădată și de astăzi, vol II;

https://sfgheorghetgneamt.mmb.ro/13425-scurt-istoric;