Cartea „Arta Sinuciderii”, lansată la Târgu Neamț de Doru Viorel Ursu, fost ministru de Interne

Doru Viorel Ursu, ministru de Interne al României în perioada iunie 1990 – octombrie 1991, şi-a lansat, ieri, la Casa Culturii „Ion Creangă” din Târgu Neamț, cartea „Arta sinuciderii”. Alături de acesta a fost şi Ana Maria Cristina Săndulescu, co-autoare a volumului.

„Am ținut să mă întorc la Târgu Neamț. Anul trecut, aici am avut cea mai frumoasă lansare de carte. Era și un an de campanie electorală, într-adevăr…”, a spus fostul ministru de Interne, văzând numărul mic de participanți la eveniment, spre deosebire de primirea avută în 2014, când a lansat trilogia Sânge și carne de om.

Lidia Richter, directorul Bibliotecii Orășenești „Ion Creangă” a început prin a face o scurtă prezentare a lui Doru Viorel Ursu.  Născut la 1 martie 1953, de profesie procuror, devine în 1980 judecător la Tribunalul Militar din București, iar în 1989 preia funcția de președinte al Tribunalului Militar. Primește dosarul lui Nicu Ceaușecu în mai 1990, după care devine cel mai tânăr ministru de Interne, în Guvernul Petre Roman (14 iunie 1990- 16 octombrie 1991). A fost și secretar de stat la Ministerul de Externe, deputat de Argeș, membru al comisiei d control SRI. În 1997 lasă politica pentru avocatură.

Tocmai activitatea extrem de bogată pe care a desfășurat-o într-o perioadă scurtă, dar marcantă pentru țara noastră, i-a conferit fostulu ministru de Interne posibilitatea de a afla detalii, adevăruri care demonstrează că românii și-au ratat sistematic aproape toate șansele istorice.

O carte document, cu mărturii despre destinul românilor

Cheia Artei Sinuciderii este trecută chiar pe coperta patru. O imagine emblematică, simplă: scena sinuciderii regelui dac Decebal, de pe Columna lui Traian este însoțită de explicația autorului:

„Decebal, încremenit în moarte, înconjurat de năvălitori, pe marmura albă și rece a Columnei Traiane. După ce am citit sute de dosare, cele mai multe secrete, după ce am răscolit arhive și i-am studiat pe istorici, dar și pe oamenii politici amestecați în destinul neamului meu, mă poartă gândul că Istoria românilor a stat mereusub semnul implacabil al sinuciderii…”.

Volumul „Arta sinuciderii” surprinde evenimentele din anii 1989-1991, dintr-o perspectivă nouă: mărturii despre procesul familiei Ceaușescu, decriptarea unor întâmplări din acea perioadă,  cazuri incredibile din timpul Revoluției de la 89, explicații ale mineriadelor. De fapt, exemple reale de sinucidere metaforică a românilor ca nație: sinucidere prin cultură, prin educație, sinucidere moral religioasă.

„Cartea mea nu ese legată de nimic altceva decât de plagierea istoriei românilor de la sfârșitul lui 1989 până în decembrie 1991. Eu rămân un jurist, nu mă consider scriitor, nu mă recomand a fi altceva”, a spus Doru Viorel Ursu.

Andreea Trăsnea