Search
marți 17 octombrie 2017
  • :
  • :

Județul Neamț se ridică în picioare pentru asistența socială! Interviu cu Doru Buzducea

Doru Buzducea este genul de om care te face să te întrebi… de unde găsește timp și resurse pentru atâtea activități?

Este decanul Facultății de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității București, președintele Colegiului Național al Asistenților Sociali (CNASR) din România, directorul Centrului de Cercetare și Inovație în Servicii Sociale, redactor șef al Revistei de Asistență Socială, membru fondator al Societății de Psihoterapie Experienţială din România, publicist recunoscut în domeniul asistenței sociale și multe altele.

Pentru Doru Buzducea, asistența socială nu reprezintă doar meseria de bază, ci pare mai degrabă o provocare, o vocație în jurul căreia îşi desfășoară întreaga activitate. O vocație călăuzită de dorința de a promova dezvoltarea și coeziunea socială.

Pe 23 iunie, Doru Buzducea vine la Târgu Neamț cu un scop bine stabilit: să ridice întregul județ în picioare pentru asistența socială. Până atunci, și-a făcut timp să ne acorde următorul interviu. Oare, pentru dânsul, ziua are mai mult de 24 de ore?!

Reporter: Asistența socială este un domeniu încă neînțeles de multă lume. Ce reprezintă, de fapt, asistența socială?

Doru Buzducea: În primul rând doresc să vă mulțumesc pentru sprijinul pe care-l acordați profesiei de asistent social la nivelul județului dumneavoastră și totodată permiteți-mi să constat temeinica pregătire pe care o dețineți în domeniul jurnalismului social. Mă onorează colaborarea cu dumneavoastră. Revenind la întrebare, asistența socială  reprezintă un domeniu de activitate extrem de complex, atât în ceea ce privește gama, cât și tipurile de probleme abordate, condițiile în care intervențiile se desfășoară, nivelurile de practică, metodele și tehnicile utilizate, dar mai ales tipurile de beneficiari. Asistența socială ca profesie, este cea care reface relația noastră cu mediul din care facem parte atunci când suntem în suferință, în dezechilibru, este cea care ne ajută să funcționăm la parametrii optimi din punct de vedere psihosocial. Asistența socială evoluează în mod continuu pentru a răspunde provocărilor și schimbărilor sociale, însă ceea ce este important este faptul că asistența socială are permanentă nevoie de asistenți sociali. Asistenții sociali sunt profesioniștii care fac diferența, sunt cei care aduc schimbarea, sunt cei care transformă societatea într-una mai bună. Și oare nu acesta este dezideratul nostru al tuturor, o societate și o lume mai bună!?​

Asistentul social, înger păzitor pentru semenii aflaţi în dificultate

Reporter: Pe lângă studiile superioare, ce alte calități și trăsături de personalitate ar trebui să dețină un asistent social pentru a reuși să vină în sprijinul beneficiarilor?

Doru Buzducea: Fără a transforma asistentul social într-un semizeu, chiar dacă uneori acesta acționează ca un adevărat “magician” în intervențiile sale, putem afirma faptul că sunt necesare o serie de calități și trăsături de personalitate cu ajutorul cărora acesta acționează pentru “a face diferența”: empatie, bunătate, echilibru, tenacitate, creativitate, spontaneitate, răbdare (căci realizările durabile nu se pot construi peste noapte), intuiție, realism, hotărâre, dar și flexibilitate, și multe alte calități ce pot fi puse în valoare în intervențiile de la nivel individual, familial sau comunitar.

Reporter: Cu toții avem nevoie de un înger păzitor, iar asistenții sociali ar putea fi considerați îngerii păzitori ai persoanelor aflate în dificultate. Cât de acută este nevoia de asistenți sociali, atât în mediul rural, cât și în mediul urban?

Doru Buzducea: Îmi place expresia “înger păzitor”. Atingeți un punct sensibil cu această întrebare. În mod normal, în fiecare unitate administrativ teritorială ar trebui să existe cel puțin un asistent social. Acesta este profesionistul care realizează legătura persoanelor aflate în dificultate cu instituțiile și serviciile de specialitate, facilitează accesul acestora la resursele comunitare, informează și consiliază persoanele, previn instalarea unor patologii sociale și acordă sprijin concret celor aflați în situații limită de viață, în impas existențial. Pentru a răspunde întrebării dumneavoastră, voi face apel la statistică dar și la un calcul simplu. România are la ora actuală 41 de județe (plus municipiul București), 263 de orașe, 2.861 de comune și 12.957 de sate. La nivel județean funcționează Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), iar la nivel local (orașe, comune) funcționează Serviciile Publice de Asistență Socială (SPAS-uri). Ținând cont de nevoile și realitățile sociale, dar și de organizarea administrativă a țării, estimăm o nevoie de cel puțin 30.000 de asistenți sociali la nivelul întregii țări. La ora actuală, în cadrul serviciilor publice de specialitate de la nivel județean sau local (DGASPC-uri si SPAS-uri locale) lucrează aproximativ 7.000 de asistenți sociali, incluzând aici și pe cei care își desfășoară activitatea în cadrul organizațiilor non-guvernamentale. Așadar, rezultă un deficit de peste 20.000 de asistenți sociali! Ministerul de resort, într-un document public recunoștea un deficit de 11.000 de asistenți sociali, luând în calcul doar nevoia asistenților sociali implicați evaluarea și acordarea beneficiilor/prestațiilor sociale, nu și nevoia de asistenți sociali implicați în serviciile de prevenire și suport de la nivel local. Așadar, România se adâncește în acest deficit. Avem peste 36.000 de absolvenți de asistență socială pe întreg cuprinsul țării, cu sprijinul celor 23 de universități care pregătesc asistenți sociali, rămâne problema absorbției acestora pe piața forței de muncă. Mare parte dintre aceștia, din cauza salariilor foarte mici în raport cu numărul mare de cazuri și cu lipsa serviciilor de prevenire, preferă să activeze în alte sectoare conexe, așteptând ca statul român prin autoritățile centrale și locale să-și îndrepte fața spre această nobilă profesie.

Reporter: Dreptul la asistență socială este garantat prin lege. Totuși, la nivelul administrațiilor locale din România, sunt mulți lucrători sociali ascunși sub paravanul funcțiilor publice… Cum eliminăm acest fenomen?

Doru Buzducea: Și din nou mergeți direct la țintă… Și din nou aveți mare dreptate. Autoritățile locale continuă acest obicei nefast de a angaja pe posturi care reclamă calificarea unui asistent social, persoane cu atribuții în asistență socială, ascunzându-se, așa cum bine ați menționat “sub paravanul funcțiilor publice”. Acest fenomen se întinde ca o plagă pe întreg cuprinsul țării, în detrimentul beneficiarilor sistemului de asistență socială. Cum putem să oprim acest atac frontal la adresa profesiei de asistent social? Fie prin conștientizarea de către factorii de decizie a necesității asistentului social la nivel local, fie printr-un mecanism legislativ care să scoată în afara legii această “șmecherie locală”. Și încă ceva: finanțarea posturilor de asistent social la nivelul primăriilor locale ar trebui asigurată de la bugetul central, și nu de la cel local, iar efortul bugetar în acest sens este infim, echivalentul anual a 2 km de autostradă.În sistemul sanitar funcționează acest mecanism, în cazul asistenților medicali comunitari.

Cred în nemțeni! Sunt printre cei mai implicați”

Reporter: Cât de implicați credeți că sunt nemțenii când vine vorba despre proiecte sociale? Pentru implementarea lor e nevoie și de bani, și de implicare, nu?…

Doru Buzducea: Cred în nemțeni! Sunt printre cei mai implicați. Citeam recent, în documentarea pe care o fac despre județele pe unde poposim, că județul dumneavoastră se află în top la dezvoltarea serviciilor sociale. De altfel, nu mă miră această poziție fruntașă, dat fiind etosul moldav. Tocmai de aceea, după Gorj și Sibiu, echipa CNASR poposește la dumneavoastră în județ.

Reporter: Cum colaborați cu structura teritorială Neamț a CNASR?

Doru Buzducea: Echipa din Neamț a CNASR este una dintre cele mai sensibile și mai mature, și mai serioase dintre structurile teritoriale. Doamna Mirela Negruș se distinge prin felul înțelept și elegant prin care se raportează la profesia de asistent social. De altfel, domnia sa face parte din Comisia de Imagine a CNASR, din echipa centrală de conducere a acestui organism reprezentativ pentru breasla asistenților sociali. Este unul dintre colaboratorii mei de seamă și mă mândresc cu asta! Tot aici, la Târgu Neamț, ne onorează cu prietenia și Daniel Ursu, absolvent al SAS, cel care împreună cu oficialitățile a pus la cale ridicarea județului în picioare pentru asistența socială!

Reporter: Dar dumneavoastră? De unde izvorăște acestă implicare continuă? De ce inima nu încetează să vă bată pentru asistența socială?

Doru Buzducea: Mai dificil să vorbesc despre mine însumi… Este felul meu de a mă exprima în acest mod, de a da ceva profesiei de asistent social, profesie ce mi-a dăruit mult în viață. Implicarea continuă este modalitatea de a da glas faptelor în locul cuvintelor pe care inima mea nu le poate rosti. Și tocmai de aceea inima mea bate neîncetat pentru ea, pentru profesia de asistent social!

Reporter: Vineri, 23 iunie, CNASR organizează la Târgu Neamț dezbaterea cu tema ”Provocări și oportunități ale asistenței sociale în județul Neamț”. De ce ar trebui să participe nemțenii la acest eveniment?

Doru Buzducea: Nu întâmplător vom ajunge la dumneavoastră pe data de 23 iunie, căci destinul face ca evenimentul nostru să fie premergător sărbătorii pentru care vă pregătiți, și anume Zilele Cetății Neamț. Dați-mi voie să păstrez același spirit și să sper, ba mai mult, să afirm sus și tare că incursiunea noastră prin județele țării pentru a promova profesia de asistent social va trece peste mantia timpului și va rămâne în istorie ca cea  mai mare și mai de anvergură campanie națională dusă pentru această profesie.

Și de unde puteam face o asemenea declarație dacă nu din Ținutul Zimbrului, în aceste ținuturi profund încărcate de istorie? Dacă pe 23 iunie vom fi pelerini prin județul dumneavoastră, la o zi distanță, pe 24 iunie, cu mândrie pot să vă spun că Bacăul se ridică în picioare pentru asistența socială! Și tot așa, până epuizăm toate județele țării… De aici, de la dvs, de la poalele impresionantului Masiv Ceahlău, restul țării se vede altfel și totul capătă parcă alt farmec, căci vorbim de ținutul lui Creangă dar și al altor personalități care au creat istorie în România. De ce să participe nemțenii la întâlnirea noastră? Simplu: nu există comunități sustenabile fără asistență socială. Pentru că este nevoie de implicarea tuturor actorilor și a decidenților locali în proiectarea asistenței sociale la nivelul județului dumneavoastră.

Reporter: Ce mesaj de suflet cu privire la asistența socială ați dori să le transmiteți cititorilor noștri? Dar tinerilor care se gândesc să urmeze această cale?

Doru Buzducea: Să le bată inima neîncetat pentru semenii lor, pentru cei căzuți, pentru cei aflați în suferință. Iar pentru tineri: să-și ridice mereu și mereu privirea spre Cer!

Reporter: O ultimă întrebare… Sunteți un om de succes, nu vă cer rețeta. Dar spuneți-mi, cum reușiți să faceți ziua atât de lungă, încât să aveți timp pentru toate activitățile propuse? 

Doru Buzducea: Secretul e secret! Totuși o să va dau un indiciu: “atunci când îţi pui credinţa în acţiune, nimic nu te poate ţine în loc” (N. Vujicic)

a consemnat Andreea Trăsnea




Un comentariu la “Județul Neamț se ridică în picioare pentru asistența socială! Interviu cu Doru Buzducea

  1. Dumitriu Claudia

    Am studiat facultatea de Sociologie psihologie si am toate calitatile pentru aceasta meserie frumoasa dar nu am nici o Sansa aici ca vad ca e o adevarat caracatita….Nepotism Huuuu,mi-e sila.Peste tot cer vechime ,dar cum poti face vechime in domeniu daca nu-ti da nici o Sansa😨

    Raspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *