Pomelnicul – locul unde viața întâlnește moartea
Printre alte obiecte de certă valoare etnografică și istorică, din patrimoniul Muzeului de Istorie și Etnografie Târgu Neamț, fac parte și câteva pomelnice sau pălmare. Pomelnicele sunt documente religioase utilizate în cadrul cultului creştin ortodox, care, în trecut, erau scrise pe lemn, iar în timpurile mai recente au fost redactate pe hârtie. Aceste obiecte se împart în două categorii: ctitoriceşti şi de familie – cum sunt și cele din inventarul muzeului.
Pomelnicele sunt liste cu persoane, vii sau decedate, care sunt citite în cadrul serviciului religios din Biserica Ortodoxă și demult erau pictate pe bucăţi de lemn sau tipărite pe hârtie și aplicate pe suport lemnos, de formă rectangulară, prevăzute la partea inferioară cu un mâner, iar la partea superioară cu o perforaţie sau cu un cârlig pentru agăţat. Un astfel de pomelnic exista în fiecare familie, el fiind agățat pe perete, în casă, lângă icoane, iar mai târziu a fost lăsat în păstrare la biserică.
Privitor la modul de redactare, pomelnicele pictate pe lemn urmau un anumit model, de obicei, la partea superioară era reprezentat un simbol religios (cruce, ochi, triunghi), apoi era trecut numele familiei şi eventual anul, iar planul central era ocupat fie de lista membrilor familiei aflaţi în viaţă, fie a celor decedaţi, sau o listă comună. În mod curent, după anumite perioade de timp, pe pomelnice se făceau modificări, mutând nume dintr-un registru într-altul, completând spațiile libere în registrul destinat răposaților și suprascriind numele celor nou-născuți. Studiind pomelnice mai noi sau mai vechi, putem considera că, aceste documente religioase, păstrau în mentalul familial, genealogia neamului, deoarece, adesea figurează împreună părinţii, bunicii, fraţii, surorile, moșii și strămoșii celor direct implicați, potrivit formulei consacrate, „cu tot neamul lor”.
În ceea ce privește scrierea, pomelnicele din patrimoniul Muzeului de Istorie și Etnografie Târgu Neamț sunt redactate în limba română cu grafie chirilică sau cu grafie de tranziție – folosind atât caracterele chirilice cât și cele latine. Ținând cont de culori – uneori vibrante, bogăția și diversitatea decorului și calitatea execuției, putem considera aceste obiecte adevărate opere de artă tradițională.
Alături de cartea veche religioasă, icoane și mici obiecte de cult, putem considera pomelnicele adevărate mărturii de civilizaţie şi cultură românească.
Muzeograf Roxana Diaconu
