Arheologia: posibilitatea de a aduce trecutul în prezent
Din dorinta de a va face cunoscute si lucruri care depasesc sfera cotidianului, va propunem un interviu legat de arheologie. Pentru a afla detalii interesante despre acest domeniu l-am rugat pe domnul Vasile Diaconu sa ne ofere unele explicatii. Domnia sa este muzeograf si arheolog-specialist la Muzeul de Istorie si Etnografie Targu Neamt.
Ce este arheologia si ce presupune munca de arheolog?
Arheologia este o stiinta al carei scop este acela de a reconstitui trecutul comunitatilor umane prin interpretarea vestigiilor care au ramas de la acestea. Daca initial cercetarile arheologice isi propuneau doar dezvelirea si recuperarea marturiilor de importanta istorica, la ora actuala exista o tendinta de a aprofunda cele mai variate aspecte ale vietii grupurilor umane din vechime prin intermediul altor stiinte. Ma refer aici la faptul ca in activitatea arheologica se face apel la acele domenii stiintifice care pot oferi raspunsuri privitoare la mediul ambiant din trecut, hrana populatiilor, caracteristicile antropologice, iar prin ansamblarea acestora obtinem o imagine apropiata de realitatile acelor timpuri.
In ceea ce priveste munca de arheolog, aceasta presupune multa rabdare, intuitie, obiectivitate. Fara sa intru in detalii, arheologul identifica vestigiile pe teren, daca are posibilitatea le cerceteaza, iar apoi urmeaza acele etape legate de conservarea si valorificarea stiintifica a rezultatelor.
Pentru ca ati facut referire la cercetarile arheologice, ne puteti da cateva detalii despre zona orasului Targu Neamt?
Este un fapt mai putin cunoscut ca in vecinatatile orasului Targu Neamt, si implicit pe teritoriul localitatii, exista un numar considerabil de situri arheologice. Multe dintre acestea sunt cunoscute si au fost cercetate inca de la jumatatea secolului trecut. Si rezultatele obtinute au fost remarcabile in multe cazuri. La ora actuala putem vorbi de un regres in ceea ce priveste investigarea siturilor prin sapaturi arheologice, insa compensam prin cercetarile de suprafata. Personal, am activat pe mai multe santiere arheologice din judetele Neamt si Bacau, dar as aminti aici participarea mea la cercetarile de la Tolici si Cetatea Neamt, care privesc doar zona la care ati facut referire. Asa cum am mai precizat, munca de teren presupune identificarea de noi situri arheologice, iar la acest capitol am inregistrat niste rezultate bune. Cercetarile de suprafata pe care le-am efectuat in judetele Neamt, Botosani, Suceava si Iasi mi-au permis identificarea unui numar de peste 70 de obiective arheologice inedite. 
Ce se intampla cu vestigiile arheologice, unde ajung? Pot sa fie luate ca suveniruri de catre cei care le gasesc?
Vestigiile arheologice descoperite prin sapaturi autorizate sau cercetari de suprafata efectuate de catre specialisti ajung de obicei in colectiile muzeelor, ale institutelor de cercetare sau ale universitatilor.
Referitor la cea de a doua intrebare, e bine de stiut ca exista un cadru legislativ privitor la descoperirile arheologice si orice obiect care provine dintr-un sit arheologic nu poate fi pastrat sau comercializat. Este ilegal. Cititorii ar trebui sa stie ca orice descoperire arheologica trebuie semnalata catre autoritati si intitutiile competente intr-un termen foarte scurt.
Cum ajung sa fie cunoscute descoperirile arheologice?
Exista doua feluri de ,,cunoastere”. Publicul afla de obicei despre astfel de descoperiri din media. In schimb, specialistii isi promoveaza rezultatele din domeniul arheologic prin publicarea unor studii sau carti de specialitate, prin participarea la manifestari stiintifice sau prin organizarea unor expozitii. In acest din urma caz si publicul are acces la etapa finala a muncii de arheolog.
Este posibila arheologia de birou? De unde aceasta caracterizare?
Exista si o ,,arheologie de birou”, sau mai degraba o etapa a muncii de arheolog care trebuie sa se desfasoare in birou. Pentru ca cercetarea arheologica poate fi facuta doar intr-o anumita parte a anului, este evident ca restul timpului va fi rezervat prelucrarii vestigiilor descoperite. Aceasta etapa este la fel de importanta ca si sapatura propriu-zisa. Fara valorificarea stiintifica a rezultatelor, munca de teren este lipsita de finalitate. 
Ca orice alta activitate si cercetarea arheologica necesita bani. De unde procurati fondurile?
Discutia in acest caz poate fi ampla, iar chestiunea financiara ridica probleme la ora actuala. In cazul nostru, al muzeului din Targu Neamt, problema banilor este solutionata la nivelul Complexului Muzeal Judetean Neamt, noi fiind in subordinea acestei institutii. Daca ar fi sa vorbesc la modul general, finantarea este asigurata de catre institutiile care desfasoara cercetari arheologice, mai ales in cazul sapaturilor sistematice. Pentru ca exista si cercetari arheologice preventive, acolo doar beneficiarul lucrarii respective suporta costurile. Spre exemplu, daca in timpul constructiei unei cladiri sau a unui drum este afectat un sit arheologic, beneficiarul suporta cheltuielile generate de cercetarea respectivului obiectiv.
Cum ar trebui sa priveasca publicul arheologia? Pot oamenii simpli sa sprijine acest domeniu?
Publicul poate sprijini arheologia in primul rand prin semnalarea unor vestigii care pot sa apara in diverse zone. La ora actuala, unul dintre cei mai distructivi factori este agricultura. Lucrarile macanizate distrug anual un numar mare de situri. Desigur, ar fi imposibila cercetatatea tuturor obiectivelor arheologice, dar publicul ne-ar putea ajuta prin recuperarea mărturiilor istorice. Este foarte important ca oamenii sa constientizeze ca toate aceste obiecte, care pot sa apara intr-un loc sau altul, reprezinta parti componente ale trecutului nostru. Sunt simboluri ale identitatii noastre! E pacat sa le distrugem si sa ignoram importanta acestora.
Stiati ca…
… in localitatile Grumazesti, Pipirig, Tibucani au fost descoperite oase de mamut cu o vechime de cateva zeci de mii de ani?
… cea mai veche exploatarea de apa sarata din intreaga Europa a fost cercetata in apropiere de Targu Neamt ? Este vorba despre izvorul de slatina de la Lunca, pe care oamenii l-au utilizat inca de acum opt milenii.
…la Radeni, in comuna Urecheni, a fost descoperit un tezaur compus din trei vase de aur, cu o vechime de aproximativ 3000 de ani ?
…ca in Targu Neamt si in localitatile invecinate se gasesc peste 100 de situri arheologice ?
Viorela Gherasim