Biserica din cartierul oierilor transilvăneni: Sf. Nicolae din Țuțuieni
Biserica Sfântul Nicolae din Țuțuieni a fost construită în perioada 1835-1839, prin eforturile localnicilor în frunte cu Dumitru Jitiu, Toma Posa, Ion Pricop, și alții şi sfințită la 3 decembrie 1839 de către protoiereul Grigore Buțescu.
Biserica fiind din lemn, aveaa nevoie de reparații repetate, cea mai importantă fiind cea din 1877, când a fost reparat acoperișul și tencuită din nou. Noul preot paroh, Vasile Enăchescu, nemulțumit de felul în care se afla biserica, a făcut o adresă către Primărie arătând că „biserica dacă mai rezista 2-3 aniˮ. Plângerea mai era semnată de către cei trei epitropi și învățătorii Ioan Bradu și Vasile Bumbea.
Noua biserică a început a se ridica din piatră, în 1882, când protoiereul de Neamț, Nicolae Conta, a sfințit locul unde avea să se înalțea noua biserică.
Construcția proiectată de către arhitectul orașului, Alexandru Constantinovici, în stil bizantin, treflat, a fost sfințită la 16 august 1887 de către Prea Sf. Arhiereu Dosoftei Periețeanu-Botoșăneanu, vicar al Mitropoliei Moldovei și Sucevei. Din documente aflăm că suma totală pentru ridicarea și pictarea bisericii a fost de 25000 de lei, din care 6000 de lei dați de enoriași, 2010 de lei ajutorul Primăriei, 1800 de lei de la cutia milei și din vânzarea materialelor de la fosta biserică, și 12500 de lei strânși din donații ale creștinilor din oraș și alte localități.
În anul 1891, biserica avea 150 de enoriași, pentru ca după 1894, odată cu reorganizarea parohiilor, când a devenit centrul parohiei a III-a, având în subordine bisericile Sf. Ilie și Sf. Haralambie, să aibe 336 de enoriași. Până în 1929, paroh a fost Vasile Enăchescu, fiind urmat de Grig0re Hogea, Ioan Murariu și C. Boca.
În timpul preotului Hogea este introdus curentul electric în biserică, iar preotul Murariu, face unele reparații, curăță pictura cu ajutorul pictorului N. Lefteriu, ucenic de-al lui Grigorescu și construiește gardul exterior.
Actualul paroh este preotul Stelian Cramba.
Prof. Bălan Emanuel
Surse:
Vrânceanu Vasile, Călător prin orașul Târgu Neamț de altădată și de astăzi, vol II;
Luca Gavril, Târgu Neamț. Monografie. Editura Constantin Matasă, Piatra Neamț, 2008;
SJA Neamţ, Fond Primăria Târgu Neamţ 1877, 1887;