Boboteaza, ziua în care se deschid cerurile și se sfințesc apele
Boboteaza sau Botezul Domnului, sărbătoarea din 6 ianuarie cunoscută și sub denumirile “Arătarea Domnului” sau “Epifania”, marchează, împreună cu ziua Sfântului Ioan, sfârșitul sărbătorilor de iarnă.
Sfânta Evanghelie ne povesteşte că Iisus a venit din Galileea, pentru a fi botezat de Ioan, care, văzându-l, a spus: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica păcatul lumii”. Şi, ieşind Iisus din apa Iordanului, „cerurile s-au deschis şi Duhul lui Dumnezeu s-a vărsat pogorându-se ca un porumbel şi venind peste El. Şi glas din ceruri zicând: Acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit”.
Se crede că botezul în Iordan nu a fost făcut întru iertarea păcatelor, Mântuitorul Iisus fiind fără de păcate, ci pentru sfințirea creației. De fapt, sărbătoarea Botezului Domnului înseamnă înnoirea omului creștin și face parte din suita celor 12 sărbători creștine importante.
De obicei, în această perioadă este foarte frig în România, de aceea este des folosită expresia gerul Bobotezei. Este ziua în care se deschid cerurile, iar rugăciunile sunt ascultate.
În tradiţia populară românească, Boboteaza este şi o sărbătoare dedicată purificării naturii, şi mai ales a apelor, de duhurile rele.
Aghiasma Mare sau apa Sfințită de la Bobotează are putere sfințitoare și tămăduitoare. Ea se păstrează nestricată vreme îndelungată. Cu ea, se stropesc persoanele si lucrurile care trebuie curățite sau sfințite. De exemplu, se folosește la botezul copiilor, la rugăciunea pentru durerea de cap, la binecuvântarea începerii semănăturilor, la Sfințirea crucii și a troitei, a clopotului, a vaselor și vesmintelor bisericești ș.a., potrivit ziarulunirea.ro.
După slujba de astăzi, fiecare credincios ia Aghiasmă Mare acasă, păstrând-o la loc de cinste. Se obisnuiește ca credincioșii să bea din Aghiasma mare timp de nouă zile, până la Odovania Praznicului Botezului Domnului (14 ianuarie). După aceea, ea se poate lua numai după Spovedanie.
De Bobotează, se prevesteşte cum va fi vremea în noul an, sau cum va fi recolta.
Se crede că în aceste zile animalele vorbesc, capătând puteri neobişnuite.
Se spune că de Bobotează nu se spală rufe, nu se face curăţenie. Tradiţia ortodoxă cere ca acum să se mănânce piftie și grâu fiert și să se bea vin roșu pentru noroc şi prosperitate.