Colocviile naționale de poezie de la Târgu-Neamț din 1987 și 1989
Într-un material anterior, vorbeam despre colocviile de poezie de la Târgu-Neamț, începute în 1984, și care transformase orașul de sub Cetate, în adevărată capitală a poeziei românești, colocviile fiind considerate de către criticii vremii, drept cea mai importantă manifestare literară din țară. Vom vedea astăzi, cum au decurs colocviile din 1987 și 1989.
Între 23—25 octombrie 1987 avea loc cea de a IV-a ediție a Colocviilor de poezie, „manifestare care s-a impus ca un reper în viaţa noastră literară, reunind poeţi şi critici literari din intreaga ţară. Ca şi la ediţiile precedente, organizarea Colocviilor beneficiază de contribuţia şi colaborarea CJCES Neamţ[1], CJICPMAM, Comitetul Judeţean al UTC, Uniunea Scriitorilor din RSR şi, bineînţeles, ale Casei de cultură din Tirgu Neamţ, iniţiatoarea acestor reuniuni”, scria oficiosul partidului, ziarul Ceahlăul.
Un argument al existenței acestei manifestări, scriau același ziar, îl reprezintă prezența „unui nucleu de tineri poeţi, alcătuind ceea ce tot mai mulţi comentatori ai fenomenului literar au numit „şcoala de poezie de la Tîrgu Neamţ“, şase dintre ei debutînd în volum în ultimii trei ani.”[2]
În orașul de pe Ozana, „lunar, se organizează Salonul de poezie, activitate intrată deja în conştiinţa iubitorilor de frumos, care facilitează cunoaşterea „pe viu“ a literaturii române actuale…Un critic literar spunea că Tîrgu Neamţ este în prezent oraşul cu cei mai mulţi scriitori la mia de locuitori (numai în ultimii 3 ani s-au înregistrat 8 apariţii editoriale). Astfel, a fost posibilă iniţierea şi organizarea la Tîrgu Neamţ a Colocviilor de poezie, manifestare unică în ţară, adevărată sărbătoare a poeziei româneşti.”[3]
Ediția din 1987 a cuprins în programul ei dezbateri, şezători literare, întâlniri cu publicul cititor din întreprinderile oraşului şi din şcoli, sub genericul „Actualitatea poeziei, poezia actualităţii“, cu participarea criticilor literari, Marin Mincu, Laurenţiu Ulici, Gheorge Grigurcu, Al. Călinescu, Mihai Dinu Gheorghiu, Al. Gistelecan și a tinerilor poeţi Ion Mircea, Liviu Ioan Stoiciu, Florin Costinescu, Ion Mureşan, Dan David, Nicolae Băciuţ, Lucian Vasiliu ş.a. Ultima zi a manifestării a prilejuit acordarea premiului Colocviilor de poezie pentru cea mai bună apariţie în volum, poetului Adrian Alui Gheorghe, pentru debut în volumul „Poeme în alb-negru”.[4][5]
În 27 octombrie 1989, debuta cea de a VI-a ediție, cu participarea a numeroşi poeţi şi critici literari din judeţul Neamț şi din ţară. „Temele actualei reuniuni sînt: „Tînărul scriitor şi realitatea socialistă a patriei” şi „Existenţă şi scriitură”, dezbaterile fiind găzduite la sediul Centrului de creaţie şi cultură socialistă „Cîntarea Romîniei” din Tîrgu Neamţ. Programul manifestării este completat de şezători literare şi întîlniri cu oameni ai muncii din unităţile economice ale oraşului, cu elevi, pelerinaje la muzeele şi casele memoriale din zonă. Publicul prezent a asistat la un recital de versuri în lectura participanților, între care Dumitru Chioaru, Aurel Dumitrașcu, Emil Nicolae, George Vulturescu, Adrian Alui Gheorghe, Constantin Hrehor, Dumitru Păcuraru, Bianca Marcovici, Ion Pintea, George Calcan, Nicolae Sava, Daniel Corbu ș.a. Recitalul de poezie De dragoste de cuvinte, din creația lui Nichita Stănescu, prezentat de un grup de actori de la Teatrul din Satu Mare, pelerinajele la casele memoriale din zonă, și decernarea premiilor acordate volumelor de debut „Frontiera dintre cuvinte” de George Vultur și „Cuvânt înainte” de Cristian Popescu, au completat ediția, relansându-i ambițiile și sugerându-i totodată no teme de abordat.[6]
Într-un interviu, inițiatorul acestor colocvii, poetul Daniel Corbu, își amintea că „s-au citit aici cele mai dure, subversive poeme, refuzate oricând de cenzură, au fost rostite discursuri libere despre condiția scriitorului și despre o altfel de angajare decât cea impusă de ideologia comunistă. Din această cauză ediția din 1988 a fost interzisă înainte cu câteva ore de a începe. Dar nimic nu se compară cu entuziasmul tinereții! Am continuat colocviile până la ediția a X-a, în 1993, când am considerat că ele și-au făcut datoria ca mod de rezistență intelectuală față de imbecilitățile sistemului politic, dar și ca identificare a generației la nivel teoretic, prin conferințele sau discuțiile de vădită seriozitate și responsabilitate intelectuală. Îmi place să cred că întrunirile de care vorbim au marcat orice participant, care le-a asimilat unui romantism tineresc de bună calitate.”[7]
prof. Emanuel Bălan
[1] Comitetul Judeţean de Cultură şi Educaţie Socialistă.
[2] Ceahlăul, an XX, nr. 2625, 17 octombrie 1987, p. 4.
[3] Idem, nr. 2626, 24 octombrie 1987, p. 4.
[4] Idem, nr. 2667, 31 octombrie 1987, p. 4.
[6] Idem, nr. 2731, 28 octombrie 1989, p. 8; nr. 2732, 4 noiembrie 1989, p.3.
[7] https://zch.ro/la-vanatori-neamt-cu-poetul-daniel-corbu/.