DESPRE MANASTIREA RÂȘCA

La o depărtare de 17 km din Târgul Neamţ, pe drumul Fălticenilor este M-rea Râşca, zidită pe vremea lui Petru Rareş sau poate de însuşi acest domn[1].

Biserica nu mai e în forma ei primitivă, e total refăcută. În pridvor se poate vedea mormântul marelui cărturar, episcopul Macarie, povestitorul şi admiratorul devotat al lui Petru Rareş. Tot aici se poate vedea şi un tablou ctitoresc, înfăţişând pe Rareş împreună cu Ruxandra Doamna şi cu trei copii.

La Râşca, într-o cameră din clopotniţă, a fost închis Mihail Kogălniceanu în 1844, din porunca lui Mihai Sturza. Kogălniceanu a stat surghiunit aici şase luni.

La 7 km. de Fălticeni este Baia, una din primele capitale ale Moldovei. Aici se port vedea două monumente istorice de mare importanţă: Biserica lui Petru Rareş, zidită la 1532 şi Biserica Albă, zidită de Ştefan cel Mare în amintirea luptei cu Matei Corvin, la 1467. Tot la Baia se pot vedea şi ruinele bisericii catolice, zidită de Alexandru cel Bun pentru soţia sa Margareta, ce se crede că a şi fost înmormântată aici.

La 28 km. de la Fălticeni, pe drumul Mălinilor, este Mănăstirea Slatina, ctitoria lui Alexandru Lăpuşneanu, care zidind această biserică la 1561 „a vrut să întreacă pe toţi înaintaţii şi strămoşii săi prin clădirea acestei puternice mănăstiri. Niciodată Ştefan cel Mare sau Petru Rareş n-a avut îndrăzneala şi dărnicia ce trebuie pentru a dura o clădire aşa de mare, aşa de bogată şi de felurită”[2].

La Slatina e îngropat Alexandru Lăpuşneanu sub numele de călugărie „Pahomie” cu şi fiica sa Teofana.

Odoarele cele vechi, de mare preţ, au fost luate şi de aici în vremea războiului şi duse în siguranţă, la Moscova.

Tot în judeţul Fălticeni, între Paşcani şi Dolhasca, în apropiere de calea ferată, 6 km de la gara Dolhasca, se află Mănăstirea Probota, zidită la 1530 de Petru Rareş şi înconjurată cu zid la 1646 de către Vasile Lupu.

Biserica se aseamănă în totul şi ca stil şi ca împărţire înăuntru cu biserica M-rei Bistriţa. Pictura Probotei e cum spune D-l V. Ciurea, una dintre cele mai frumoase decoraţiuni murale din ţara noastră şi care s-a păstrat în forma ei veche, atât înăuntru cât şi pe pereţii exteriori[3].

„… Probota are însuşiri ce nu se află aiurea… Din pridvorul plin de pietre de mormânt, care pomenesc neamurile lui Simion Stroici, pe Hăra pârcălabul credincios al lui Rareş, bătrânul, pe vechiul boer Frăţian, pe un „Petru-Vodă, fiul lui Ştefan bătrânul”, treci în marele, înaltul pronaos şi de aici te găseşti, nu în naos chiar, ci în mausoleul ctitorilor, care formează o despărţire deosebită. Aici se odihnesc, în dreapta, sub minunate lespezi de marmoră cioplită, Petru-Vodă Rareş şi soţia sa, fata de despot Elena, cărora fii nevrednici nu s-au îngrijit să li sape anul şi ziua morţii; în biserica părăsită…Domneştii soţi care au împărtăşit împreună acela mai mari bucurii şi durerile cele mai mari ale vieţii, dorm somn sfânt, sub aripile credinţei şi facerilor de bine. În faţă, supt o lespede lipită chiar pe pământ zac rămăşitele lui Ştefan Vodă fiul lui Rareş, ucis de boieri şi pus în acest colţ sfinţit de mâinile compătimitoare ale surorii sale Ruxandra, soţia Lăpuşneanului, căci mama nenorocită, Doamna Elena, murise acum, zugrumată de acest ginere straşnic”[4]. Tot la Probota se păstrează şi piatra de pe mormântul Oltei Doamna, mama lui Ştefan cel Mare[5].

Dr. Vasile Diaconu

[1] N. Iorga, Sate şi mănăstiri, susţine că “Râşca veche e o fundaţie a lui Petru Rareş”.

[2] N. Iorga, Sate şi mănăstiri.

[3] V. Ciurea, Călăuza judeţului Fălticeni.

[4] N. Iorga, Sate şi mănăstiri din România.

[5] Pentru o descriere mai amănunţită a judeţului Fălticeni şi a monumentelor dina cest judeţ să se consulte meritoasa lucrare a D-lui profesor V. Ciurea, Călăuza judeţului Fălticeni.